Leul românesc este cea mai murdară bancnotă din lume. Savanţii care au făcut descoperirea a primit Premiul Ig Nobel

Periculoasele bacterii ascunse în bani sau proprietăţile medicinale ale pizzei sunt câteva din experimentele trăsnite pe care le-au făcut cercetători din întreaga lume, recompensaţi joi cu hilarele premii Ig Nobel, cunoscute şi ca premiile anti-Nobel ale Universităţii Harvard.

13 sept. 2019, 13:25
Leul românesc este cea mai murdară bancnotă din lume. Savanţii care au făcut descoperirea a primit Premiul Ig Nobel

Leul românesc ocupă primul loc în lume la cantitatea de bacterii acumulate, potrivit studiului realizat de savanți din Turcia, Olanda și Germania. În afară de leul românesc, bacteriile se mențin o perioadă lungă pe dolarii americani și canadieni, precum și pe rupii indiene.

Se menționează că valuta României s-a plasat pe primul loc în topul celor mai murdari bani din cauza polimerului care este folosit în bancnote cu scopul prelungirii perioadei de utilizare și pentru prevenirea falsurilor.

Pentru această descoperire, cercetătorii au fost premiați cu Ig Nobel Prize în economie. Cea de-a 29 ediție a ceremoniei de înmânare a premiilor a avut loc la Universitatea Harvard, joi, 12 septembrie.

În calitate de premiu, specialiștii au primit în glumă o bancnotă de 10 trilioane de dolari zimbabwieni. La momentul emiterii bancnotei, valoarea acesteia constituia aproximativ 40 de cenți americani.

O altă mare descoperire este cea a cercetătorului italian Silvano Gallus. Promovând unul dintre produsele vedetă ale patriei sale, specialistul a publicat un studiu în care cere societăţii să consume pizza datorită amplelor sale beneficii pentru sănătate. El a fost recompensat cu premiul Ig Nobel pentru Medicină.

Pentru aceeaşi aspiraţie de a onora descoperirile ce pot ajut în viaţa cotidiană, iranianul Iman Farahbakhsh a fost laureat cu premiul Ig Nobel pentru Inginerie pentru a fi inventat o maşinărie care schimbă automat scutecele.

Premiile nu sunt menite să onoreze ceea ce este mai bun sau mai rău în ştiinţă, ci mai degrabă să evidenţieze cercetările care încurajează oamenii să gândească în moduri neobişnuite, fiind mai degrabă o formă de „satiră”, care se desfăşoară cu o săptămână înaintea anunţării Premiilor Nobel, la Stockholm.