Lia Savonea este noua șefă a instanței supreme

Savonea a primit undă verde pentru șefia instanței supreme din partea Secției pentru judecători a CSM.

”Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea doamnei judecător LIA SAVONEA în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025. (majoritate: 9 voturi DA, 1 vot NU)”, anunță CSM.

Conform legii, președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai ICCJ sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii tre ani.

Numirea în funcțiile menționate se face pentru o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Alte articole

Guvernul Nicuşor-Bolojan propune măsuri drastice în Justiţie. Creşte vârsta de pensionare la 65 de ani pentru magistraţi şi se elimină cumulul pensiei cu salariul

Bogdan Mateescu: „Judecătorul Lia Savonea a parcurs toate gradele şi treptele profesionale, de la Judecătorie la ICCJ”

Lia Savonea îi va succeda în funcție Corinei Corbu, al cărei mandat se încheie în septembrie.

Citește și PSD și-a anunțat propunerea pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională a României

Termenul de înscriere la concursul pentru șefia ICCJ a expirat în 16 iunie, singurul candidat înscris fiind judecătoarea Savonea.

Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti – promoţia 1996, Savonea a mai condus Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Curtea de Apel București. A promovat la secția penală a instanței supreme în urmă cu circa doi ani.

În 17 iunie, CSM a publicat proiectul de management al Liei Savonea, pe baza căruia aceasta vrea să ajungă la șefia ICCJ.

Judecătoarea a scris în proiect că o parte a publicului ”nu are o înţelegere clară” a rolurilor şi responsabilităţilor instituţiilor, astfel încât ”eşecurile” sunt atribuite instanţei, nu de puţine ori, ”fără temei”.

”Indiferent de obiectul unui dosar, cu o miză mai mare sau mai mică, şi indiferent de materie, judecătorii nu decid în funcţie de simpatii personale, ci aplică prevederile Codului civil, penal sau dispoziţiile de Drept administrativ, ori din altă materie. Atunci când informaţiile publice sunt incomplete sau, mai mult, când sunt prezentate trunchiat ori chiar tendenţios, publicul tinde să judece cazurile emoţional”, a mai afirmat magistratul în același proiect.

Lia Savonea mai consideră că opinia publică este influenţată înainte de verdict atunci când sunt furnizate declaraţii sau imagini care sugerează vinovăţia. ”Se creează o presiune care generează un climat tensionat, iar prejudecăţile create în spaţiul public pot afecta inclusiv comportamentul participanţilor. Cum se ajunge într-un astfel de punct? Prin opţiunea organelor de urmărire penală de mediatizare, excesivă uneori, din chiar debutul anchetei penale, mai cu seamă în cauze în care există o miză publică, corectă, indiscutabil, de combatere a comportamentelor ilicite. Atunci când finalizarea unui astfel de dosar se face într-un mod diferit faţă de aşteptările amplificate, peste limita dezbaterilor acceptate într-o societate democratică, este mai probabil ca publicul să identifice o problemă în zona instanţei de judecată”, susține judecătoarea.

În iulie 2019 a fost prima dată când decizia desemnării șefiei ICCJ a fost luată de Secția de judecători a CSM, președintele României fiind exclus din procedură, nota digi24. A fost numită atunci judecătoarea Corina Corbu, care fusese, de asemenea, singurul candidat înscris în cursa pentru funcția de președinte al instanței supreme.

Citește și Doctorița care a dat-o în judecată pe Andreea Esca a pierdut toate procesele. Scandalul cu prezentatoarea de la ProTV a pornit în 2013