Liber la angajarea rudelor. Cum vor riposta aleşii luaţi în vizor de ANI

Comisia comună de statut a Parlamentului a luat în discuție, pe 18 octombrie, deciziile Agenției Naționale de Integritate privind incompatibilitatea unor angajați ai birourilor parlamentare datorită faptului că sunt rude ale angajatorilor, adică ale deputaților și senatorilor.

Ca urmare, a fost adoptat un proiect de hotărâre a Parlamentului prin care comisia, ca for autorizat să interpreteze Statutul deputaților și senatorilor, apreciază că în acest caz nu este vorba de incompatibilitate întrucât mandatul de parlamentar este unul de drept constituțional cu un regim specific.

„Din analiza Statutului, reiese foarte clar că parlamentarii nu sunt funcționari publici. Or ANI îi asimilează ca funcționari publici și le aplică legislația care se referă la aceștia„, a declarat, pentru RTV.net, vicepreședintele comisiei, deputatul Anghel Stanciu (PSD).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Stanciu a invocat faptul că birourile parlamentare nu reprezintă o instituție publică în sine, ci modalitatea prin care un parlamentar ține legătura cu cei care l-au ales.

Alte articole

Bezna minții! Senatorul Ștefan Pălărie (USR), după ce a votat alături de alți 10 parlamentari USR acest act normativ: Legea ANI, în forma modificată de PSD și AUR, este inaplicabilă

47 de aleși riscă să-și piardă mandatul dacă va fi adoptat „Amendamentul Fritz” privind Legea ANI

Astfel, deputatul sau senatorul are nevoie de o echipă pe care să o constituie în funcție de preferințele sale și în care să aibă încredere, nu să-și angajeze personalul prin concurs.

„Deciziile ANI au fost apreciate ca o ingerință incalificabilă, politică în desfășurarea activității Parlamentului„, a mai comentat Stanciu.

Acesta a susținut că o parte din parlamentarii reclamați de ANI instanței pentru incompatibilitate așteaptă decizia judecătorească pentru ca apoi să depună plângere pentru denunț calomnios împotriva Agenției, fără să-i nominalizeze însă.

În proiectul de hotărâre se motivează decizia prin faptul că Statutul nu prevede o interdicție expresă asupra persoanelor care nu pot fi angajate în birourile parlamentarilor.

„Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, aceasta semnificând că nu se poate adăuga, sau exclude, cazuri care n-au fost adăugate, sau excluse de legiuitorul însuşi„, se arată în motivare.