Lider Jobbik, despre unirea României cu Moldova: Trebuie să ducă la o federalizare a României

„Sunt sigur că peste cinci, zece, 15 ani România se va uni cu Moldova (n.r. – Republica Moldova), toate semnele şi procesele indică acest lucru.

Mulţi spun că este un pericol pentru populaţia maghiară de aici, deoarece s-ar diminua numeric reprezentarea în Parlamentul de la Bucureşti, dar asta este o alta temă. Noi credem că ascunde o posibilitate, diplomaţia maghiară şi politica naţională trebuie să fie pregătite pentru această mare unire, care trebuie să ducă la o federalizare de un anumit nivel a României.

Nu cred că România se va uni cu Moldova astfel încât structura statului să nu fie afectată. Iar aceasta poate fi o oportunitate, nu înseamnă că va fi egală cu o autonomie sau cu autodeterminarea, dar va fi mai uşor ca maghiarii să fie mai bine reprezentaţi cel puţin la nivel regional„, a declarat, vineri, vicepreşedintele partidului radical Jobbik, Szávay István, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, desfăşurată la Gheorgheni.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Jobbik cere guvernului ungar să reacţioneze la interdicţii de intrare în România şi Ucraina

Alte articole

Apartamentele din clădirile cu bulină roșie vor fi eliminate de pe platforma Airbnb

Guvernul introduce un spor pentru salariații celui mai mare angajator din România. Criteriile după care vor fi aleși

La dezbaterea având ca temă „Oportunităţile şi şansele de supravieţuire ale maghiarilor într-o Europă în schimbare” a participat şi preşedintele Jobbik, Vona Gábor, care a anunţat, încă din debutul discursului său, că va „lăsa ştacheta mai jos” în privinţa declaraţiilor, pentru că „şi aşa Jobbik este catalogat ca partid extremist şi asociat cu Noua Dreaptă”.

Cei doi invitaţi au abordat, între altele, subiecte legate de politica naţională a Ungariei şi problemele cu care se confruntă, în prezent, Uniunea Europeană – de natură economică, problema Greciei, a Ucrainei, şi cea a imigranţilor -, afirmând că aceasta „nu are soluţii” pentru rezolvarea lor, scrie Mediafax.

Szávay István a făcut, de asemenea, o analiză a alegerilor parlamentare din Ungaria din 2014 şi previziuni pentru cele care vor avea loc în 2018, când Jobbik – în prezent al doilea cel mai puternic partid în Ungaria – doreşte să ajungă la guvernare.

Vicepreşedintele partidului de extremă dreapta „Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună” – Jobbik), declarat în martie anul trecut pentru un an, persoană indezirabilă pe teritoriul României, a mulţumit celor care l-au susţinut pe durata interdicţiei.

În cazul acestuia, dar şi al altor trei cetateni ungari, Ministerul Afacerilor Interne a interzis pătrunderea în ţară pe o perioadă de un an, afirmând că „există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României”.

Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (Erdélyi Magyar Ifjak – EMI), ajunsă la a XI-a ediţie, a început, miercuri, la Gheorgheni, în judeţul Harghita, şi se va încheia duminică.

Aproximativ 1.000 de persoane, majoritatea tineri maghiari din Transilvania, din Ungaria, dar şi din Ucraina, Slovacia, Croaţia şi Serbia participă la dezbaterile organizate zilnic în cele cinci corturi ridicate în campusul taberei.

„Avem şi un tânăr care a venit tocmai din Brazilia – este ungur şi locuieşte în Brazilia – şi care a vrut să vadă cum trăiesc secuii la ei acasă. Programul taberei EMI este foarte bogat, sunt organizate aproximativ 30 de dezbateri zilnic şi, în plus, avem programe culturale, programe interactive, cursuri de tir cu arcul, plimbări călare şi cu trăsura, degustări de vinuri, iar în fiecare seară avem concerte, la care participă constant în jur de 3.000 de persoane„, a spus Sorbán Attila Örs, preşedintele Asociaţiei „Tineretul Maghiar din Ardeal”.

Potrivit organizatorilor, motto-ul taberei EMI din acest an este „În frig şi în arşiţa verii, în gurile noastre cuvântul este acelaşi” – un vers din poezia „În acelaşi pat, împărţim aceeaşi pâine” a poetului Ratkó József, din Budapesta, şi semnifică, metaforic, unitatea şi solidaritatea maghiarilor, în orice împrejurare.

Până în anul 2013, Tabăra EMI a fost sprijinită financiar de Consiliul Judeţean Harghita, dar şi de alte autorităţi locale. În ultimii doi ani, manifestarea nu s-a mai bucurat de finanţări din partea acestor instituţii, fiind sprijinită doar de o fundaţie din Ungaria.

Citeşte şi: Viktor Orban a postat imagini cu simboluri ale „Ungariei mari” şi ale „Ţinutului Secuiesc”. Reacţia MAE

„Principalii susţinători ai taberei sunt participanţii, care plătesc o taxă de 110 lei/persoană pentru întreaga durată a manifestării sau 25 de lei/zi/persoană. În schimbul acesteia, ei primesc loc de cazare şi posibilitatea de a participa la programele zilnice”, a explicat Sorbán Attila Örs.

Tabăra EMI este organizată de Asociaţia „Tineretul Maghiar din Ardeal”.