Liderii europeni cad rând pe rând din cauza crizei. Băsescu rezistă

După ce enumeră ţările europene ale căror conduceri au fost schimbate, fiind compromise de criza care le-a obligat să impună măsuri de austeritate extrem de nepopulare, agenţia Associated Press remarcă faptul că „în tabloul politic al liderilor europeni este şi o excepţie notabilă: Preşedintele României, Traian Băsescu, a câştigat un nou mandat în 2009, anul în care economia României s-a contractat cu 7% şi în care România a primit un credit de 20 de miliarde de euro din partea FMI, Băncii Mondiale şi Uniunii Europene. Băsescu, un fost comandant de navă, a câştigat pentru că este perceput ca fiind un lider puternic într-o perioadă de criză”.

O altă „excepţie”europeană remarcată de AP este Polonia, unde conducerea nu s-a schimbat din cauza crizei, deoarece ţara a fost singura din Europa care nu a cunoscut recesiunea.

În Spania puternic afectată de măsurile de austeritate şi de rata foarte ridicată a şomajului,  socialiştii lui Jose Luis Rodriguez Zapatero au pierdut alegerile în noiembrie 2011.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În Italia, „sacrificat” a fost premierul Silvio Berlusconi, nu atât de criză, cât din cauza scandalurilor sexuale şi de corupţie. După ce scăpase de voturi de încredere în mod repetat şi părea că se va eterniza la putere, în noiembrie 2011 paharul s-a umplut, iar Berlusconi a trebuit să îi lase locul tehnocratului Mario Monti, mult mai credibil decât septuagenarul Berlusconi în privinţa abilităţilor de relansare economică a ţării.

Alte articole

Alegeri prezidențiale în Bulgaria. Iliana Iotova, președinta interimară din ianuarie, conduce în exit-polluri și ar putea deveni prima femeie aleasă șefă a statului

Alegeri prezidențiale în Bulgaria 2026. Luptă strânsă între Iliana Iotova, actuala președintă a țării, și Andrey Gyurov, fost premier

În Marea Britanie, laburiştii conduşi de Gordon Brown au înregistrat un eşec în alegerile din mai, 2010.

Situaţii similare s-au produs în ţări precum Irlanda, Portugalia, Danemarca şi Finlanda, reaminteşte Associated Press.

În ceea ce priveşte Grecia, aceasta este exemplul cel mai grav de faliment în care poate ajunge o ţară europeană care, pe deasupra, reuşise să acceadă şi în zona euro, din cauza corupţiei şi a risipei de bani publici, „păcate” ce le-a ţinut ascunse ani de-a rândul în faţa forurilor europene care au creditat-o cu încredere şi ajutoare de tot felul, până când, odată cu criza, au ieşit la suprafaţă toate aceste minciuni.

În editorialul său intitulat „Liderii politici din Europa cad din cauza crizei: urmează Sarkozy”, Daniel Woolls anticipa sâmbătă un eşec al preşedintelui francez Nicolas Sarkozy în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în faţa adversarului său socialist Francois Hollane, care este creditat cu un avans de mai puţin de 5 procente în ultimele sondaje de opinie difuzate înaintea scrutinului.