Pe parcursul vizitei, delegația albaneză a avut întrevederi cu Președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și Vicepremierul și ministrul Transporturilor și Infrastructurii Sorin Mihai GRINDEANU, dar și cu secretarul General al Guvernului, dl. Marian Neacșu, Robert-Marius Cazanciuc, senator și vicepreședinte al Senatului României, Angel Tîlvâr, senator, președintele Comisiei pentru Europa în Senatul României și secretar de relații internaționale al PSD, președintele Grupului PSD din Senatul României, Ștefan Radu Oprea și președintele Comisiei de politică externă Titus Corlățean și, nu în ultimul rând, cu secretarul de Stat pentru Afaceri Europene, doamna Daniela Gitman.

Secretarul de stat român a reafirmat susținerea fermă a României pentru parcursul european al Republicii Albania și a reiterat disponibilitatea țării noastre de a acorda expertiză și asistență interinstituțională pentru avansarea acestui obiectiv strategic. În context, partea română a subliniat importanța lansării cât mai curând posibil a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Albania și Republica Macedonia de Nord, respectiv organizarea primelor conferințe interguvernamentale în acest sens.

Alte Articole

Coșmar de 11.950 de lei pentru o turistă româncă în Turcia. ...

George Simion, mesaj pentru Bruxelles: „Să mănânce ei gândaci! ...

Paul Stănescu, categoric în problema crizei energetice: „Scopul ...

Ambele părți au relevat interesul pentru dinamizarea dialogului politico-diplomatic și sectorial dintre România și Republica Albania în perioada următoare, cu accent pe dimensiunile prioritare ale agendei bilaterale și anume impulsionarea schimburilor comerciale, intensificarea cooperării în domeniile cultural și educațional, implementarea unor proiecte comune de facilitare a interconectivității și, în mod special, consolidarea relației cu persoanele aparținând minorității naționale înrudite din Albania.

Cele două părți au evocat și legăturile istorice de prietenie dintre cele două state, fiind exprimată aprecierea autorităților de la Tirana pentru sprijinul constant al României, atât pentru implementarea reformelor aferente avansării agendei europene, cât și, punctual, în gestionarea unor provocări deosebite precum seismul din noiembrie 2019 sau pandemia de COVID-19.

Isoria relațiilor româno-albaneze e veche. Doi dintre liderii mişcării, Ismail Qemali-bey şi Luigj Gurakuqi, au plecat de la Istanbul cu destinaţia Constanţa şi mai apoi Bucureşti, unde, la 5 noiembrie 1912, au organizat o întâlnire a reprezentanţilor comunităţii albaneze din România.

În cadrul acestei întruniri, care a avut loc la hotelul Continental, din Bucureşti, s-a decis crearea unui Comitet de condu­cere şi a unui grup de contact care să se deplaseze în marile capitale europene pentru a susţine în faţa guvernelor respective drepturile legitime ale poporului albanez.

În acest timp, Comitetul de la Bucureşti urma să coordoneze activitatea acestor grupuri în interiorul şi în afara teritoriului naţional. În cadrul întâlnirii de la hotelul Continental nu s-a precizat însă care va fi statutul viitorului stat albanez: autonomie sau inde­pendenţă. Dezbaterile s-au prelungit, fiecare variantă având susţinătorii şi criticii ei.