„Pentru poziţia de preşedinte, avizul Comisiei merge către Liliana Ţuroiu, cu 15 voturi, urmată de Cosmin Manolescu, cu 3 voturi, Radu Carp, cu 2 voturi şi Radu Boroianu, cu zero voturi. Pentru vicepreşedinte – Mirel Taloş, 15 voturi, Krizbai Bela Dan, 13 voturi, Cristina Modreanu, 3, Irina Cornişteanu, 2 voturi. Pentru grupurile parlamentare au fost votaţi toţi cei şapte candidaţi, pe şapte locuri. Rămâne ca Zoe Petre şi Zamfir Dumitrescu să trimită proiectele până miercurea viitoare. Pentru uniuni de creaţie, toţi cei nominalizaţi au fostvotaţi, cu excepţia domnului Manolescu (Nicolae, n.r.), care are cel mai mic număr de voturi – 8. Este un vot care aleger profesionişti dintre profesionişti”, a transmis Lucian Romaşcu, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat.

Candidaţii propuşi de partide politice şi uniuni de creaţie vizează conducerea Institutului Cultural Român (ICR) pentru un mandat de patru ani. Între aceştia se numără Radu Boroianu, Liliana Ţuroiu, Radu Carp şi Cosmin Manolescu, pentru funcţia de preşedinte, Irina Cornişteanu şi Mirel Taloş, pentru funcţia de vicepreşedinte, cineaştii Ioan Cărmăzan şi Laurenţiu Damian, istoricul Zoe Petre, arhitectul Ileana Tureanu şi compozitorul Ulpiu Vlad, pentru cele de membrii în consiliu.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

Au fost audiaţi, pe rând, candidaţii pentru locurile din consiliul de conducere, pentru funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte.

O parte dintre cei 16 candidaţi pentru cele 14 locuri din consiliul de conducere al ICR au luat cuvântul la audierea de marţi.

”Mi-am depus candidatura pentru funcţia de preşedinte ICR şi, din partea PNL, pentru consiliul de conducere al ICR. Ştiu că este o sarcină dificilă. Împreună cu doamna Cornişteanu, propusă pentru funcţia de vicepreşedinte, am depus şi un proiect managerial. Legea trebuie respectată întocmai şi toate atribuţiile consiliului de conducere trebuie exercitate”, a spus Radu Carp, propus de PNL, transmite News.ro.

Valeriu Şuşnea, propus de PSD, este doctor în arte plastice şi decorative, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, filiala Buzău. El s-a prezentat prin realizările UAPR. ”De 20 de ani, la Buzău există o expoziţie bienală «Ion Andreescu» pe care am adus-o la a zecea ediţie, care a avut anul acesta peste 300 de artişti”.

Bogdan Ion Tâlmaciu, din partea PSD, este doctor în istorie şi a activat în Ministerul Tineretului şi Sportului, în timp ce Zoltan Tibor Szabo, propus de UDMR, este conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai, doctor în filologie.

Ioan Cărmăzan, propus de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film (UARF), a susţinut: ”Am făcut mai multe evenimente cu ICR. Consider că din poziţia de conducere la ICR aş putea să dirijez mai multe acţiuni, privind promovarea filmului românesc. Nu cred că filmele făcute până în 1997 sunt unele pe care trebuie să le uităm. Vreau să fac cât mai multe manifestări legate de cinematografia românească”, a spus Cărmăzan.

Aurelia Corbean este propusă de UNITER, iar Laurenţiu Damian, de Uniunea Cineaştilor din România (UCIN). ”Cinematografia şi media este un mediu pe care ICR l-a avut mereu în vedere şi sper să îl aibă în continuare”, a spus Laurenţiu Damian, profesor universitar la UNATC şi preşedinte UCIN.

Profesorul universitar şi preşedintele UAPR şi al Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori, Petru Lucaci, este şi el unul dintre candidaţi, alături de Ştefan Gheorghiu, propus de Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR).

Ileana Tureanu, preşedinte al UAR, a afirmat: ”Am venit nu ca să fiu eu în conducere, ci uniunea pe care o reprezint”. Un alt candidat este compozitorul Ulpiu Vlad, propus de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, al cărui vicepreşedinte este.

Nicolae Manolescu, propus de Uniunea Scriitorilor, Dumitru Zamfirescu, propus de PSD, Zoe Petre, propusă de ALDE, şi Miki Branişte, candidată propusă de USR, nu au putut fi prezenţi la audierea de marţi. Ei vor transmite un proiect şi o audiere va avea loc la o dată ulterioară.

Grigore Arsene, preşedintele Asociaţiei Editorilor din România, ”nu s-a calificat”- după cum a afirmat Cristian Dumitrescu, preşedinte Comisia de politică externă din Senat – pentru a fi nominalizat în consiliul de conducere al ICR, după ce organizaţia nu a reuşit să dovedească faptul că este una de utilitate publică.

Şapte dintre cei opt candidaţi propuşi de uniunile de creaţie vor obţine un loc în consiliul de conducere al ICR.

”Vă recomandă întreaga activitate profesională. Remarcabilă pentru toţi. Sunteţi persoane cunoscute în cultura românească. Această procedură este uzuală în Parlament şi vă rog să mă credeţi că nu din cele câteva cuvinte ne vom forma o idee. Nu facem o evaluare de complezenţă”, a spus Cristian Dumitrescu, preşedinte Comisia de politică externă din Senat.

Membrii comisiilor nu au avut întrebări pentru candidaţii propuşi de grupurile parlamentare, nici pentru cei nominalizaţi de uniunile de creaţie.

”Numirile sunt excepţionale şi este o procedură. CV-urile şi cariera vă recomandă”, a spus Lucian Romaşcu, preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat.

Parteneriatele strategice, priorităţile vicepreşedinţilor

Pentru funcţia de vicepreşedinte au fost nominalizaţi Irina Cornişteanu (propusă de grupul parlamentar al PNL), Krizbai Bela Dan (propus de UDMR), Mirel Taloş (ALDE), Cristina Modreanu (USR) şi Bogdan Popescu (propus de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România).

Irina Cornişteanu lucrează la ICR din 2012, anterior fiind director adjunct al Arcub. ”Mi-am dorit să prezint cu domnul Radu Carp câteva idei care cred eu că sunt probleme la care putem găsi soluţii, pentru ca activitatea ICR să poată fi îmbunătăţită (…) La Viena am avut numai experienţe fericite. Proiectele şi programele pe care le coordonez cred că sunt realizate la fel de bine în întreaga reţea a ICR. Pregătim o platformă de promovare a industriilor creative”, a spus ea la audiere.

Krizbai Bela Dan are studii de Teologie, Psihologie şi Euroatlantice (Universitatea Bucureşti). Fost director în cadrul Ministerului Culturii şi angajat al Ministerului Afacerilor Externe, el a deţinut un mandat plin (4 ani), prelungit pentru un an şi jumătate (de Lilian Zamfiroiu), ca director adjunct la ICR Tel Aviv.

Criticul de teatru şi expertul în politici culturale Cristina Modreanu, propusă de USR pentru funcţia de vicepreşedinte, se află la New York şi nu a putut fi prezentă la audiere. Senatorul Vlad Alexandrescu a anunţat absenţa ei şi a propus ca proiectul managerial realizat cu Cosmin Manolescu să fie considerată propunerea amândurora. Propunerea a fost acceptată unanim.

Bogdan Popescu este director al Centrului Naţional al Cărţii din ICR (din 2013) şi doctor în filosofie (din 2007). El a vorbit despre realizările de la CENAC şi a trecut în revistă planurile centrului. Popescu a fost mustrat de senatorul Vlad Alexandrescu: ”Nu este foarte relevant ce aţi făcut pe bugetul ICR, ci este mult mai relevant ce aveţi de gând să faceţi ca vicepreşedinte al ICR”.

Mirel Taloş este absolvent al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, fost deputat, consilier de stat al prim-ministrului (Călin Popescu-Tăriceanu) pentru politică internă. ”Cred că este foarte important să deschidem ICR-ul. Trebuie să se ducă mai aproape şi de universităţi, pentru că trebuie să meargă mai jos şi pe axa vârstei. Cu tot respectul, trebuie să promovăm şi artişti emergenţi, cu mai puţini numitori comuni”, a spus el la audiere. ”Cei mai mulţi promovaţi de ICR sunt bucureşteni, instituţii din Bucureşti. Este o pondere prea mare. Deci, două birouri pe lângă centrele universitare din Iaşi şi Cluj ar însemna o mai mare deschidere”, a adăugat Taloş. ”Eu voi fi în situaţia să propun crearea unor centre care să facă sesiuni de proiecte de selectare a unor produse culturale. Le văd ca centre de selectare”, a precizat Taloş, care a menţionat că îşi va da demisia din partid, în ziua în care va fi votat vicepreşedinte al Institutului.
”ICR Roma a finanţat o piesă de teatru a lui Pirandello jucată de italieni – care e relevanţa? Cred că poate ar trebui chiar corectată legea”, a fost o altă propunere a candidatului propus de ALDE.

Centenarul Marii Uniri, sezonul cultural româno-francez (2018), latinitatea – proiect realizat de Radu Boroianu (în urmă cu aproximativ o lună) -, şi artele plastice s-au numărat printre cele expuse de Mirel Taloş.

”Nu am vorbit despre bani… Aş fi vrut să aud şi despre bani. Lăsaţi impresia că sunt. Eu nu cred că sunt suficienţi. Ne trebuie o strategie”, a punctat senatorul Cristian Dumitrescu.

Privitor la partea financiară, Romaşcanu a cerut candidaţilor pentru funcţia de vicepreşedinte să explice cum vor atragere fonduri care să completeze bugetul pus la dispoziţie.

”Pentru anul în curs discutăm, până la rectificare, pe suma pe care o avem la dispoziţie. Este esenţial ca, în străinătate, să se lucreze în parteneriat”, a spus Irina Cornişteanu.

Krizbai Bela Dan a fost de părere că un parteneriat strategic multianual este cel care poate ajuta activitatea Institutului.

Popescu a menţionat că ”încercăm să creştem numărul parteneriatelor”, în timp ce Taloş vede ca soluţie o selectare mai bună a proiectelor şi parteneriatele de mediatizare, care înseamnă ”economie implicită”.

Cornişteanu a fost întrebată despre ”experimentul ICR” – aşa cum l-a denumit în proiectul depus împreună cu Radu Carp. ”Autonomia instituţională nu trebuie să sufere (…) ICR, care este prevăzut ca instituţie autonomă, nu poate să se manifeste independent”, a spus ea referitor la autoritatea parlamentară. Relaţia cu MAE a fost şi ea adusă în discuţie, la fel şi discontinuitatea de la conducerea ICR. ”Trebuie să existe o colaborare. Un protocol. În plus, am trecut prin experienţa a trei începuturi, cu 3 preşedinţi (Andrei Marga, Lilian Zamfiroiu şi Radu Boroianu, n.r.). Este ideal ca institutul să funcţioneze aşa cum scrie în legea de acum”.

Popescu a fost nevoit să spună dacă a consultat universităţile pentru alegerea scriitorilor români traduşi şi promovaţi de CENAC. Răspunsul a fost negativ. ”Uniunile de creţie sunt în board-ul ICR şi am vizat persoane care sunt cunocute în domeniul culturii scrise şi, practic, activitatea şi experienţa lor a contat foarte mult”, a motivat el.

Indicele ”soft power”, târgurile şi ”Zestrea”

Candidaturile depuse la Senat pentru funcţia de preşedinte sunt: Radu Boroianu (propus de UNITER), Radu Carp (propus de grupul parlamentar PNL), Cosmin Manolescu (USR) şi Liliana Ţuroiu (PSD).

Radu Boroianu, numit în aprilie 2015 preşedinte al Institutului Cultural Român, făcut referire la proiectele trecute şi la cele care urmează. ”ICR trebuie să devină o institutţie importantă de diplomaţie publică culturală”, a declarat el. Strategia sa este una multianuală şi a amintit de propunerea sa de ”valoare europeană” – proiectul ”Limba latină, prima instituţie a Europei”.

”Nu facem programe interne. Toate programele noastre interne sunt internaţionale, de ecou”, a mai spus el, dând exemplu TIFF, Festivalul ”George Enescu”, Festivalul de Teatru de la Sibiu. ”Este o falsă idee că ne adresăm bucureştenilor. Nici 20% dintre colaboratori nu sunt de aici”.

Radu Boroianu a afirmat şi că îşi doreşte ca Academia Română să fie mai prezentă. ”Anumite instituţii nu pot fi antamate după o zi pe alta. Totul a fost proiectat în ani şi pentru ani”.

Radu Carp a făcut o prezentare a proiectului depus odată cu candidatura şi a punctat că are experienţa felului în care România este privită în exterior. ”Am citit cu mare atenţie toate documnetele disponibile legate de activitatea ICR. Avem o lege extrem de vagă, care prescrie nişte mecanisme funcţionale parţial, nu avem o strategie a ICR acum şi cred că asta ar trebui să fie prioritară. Avem o confuzie între strategie şi tactică, în cazul ICR”.

În ceea ce priveşte bugetul, el este de părere că nu este unul mic. ”Să ai 9 milioane de euro pentru promovarea unei culturi, nu cred că este puţin. Problema este că banii nu sunt cheltuiţi eficientîncă de la înfiinţarea ICR”. El a mărturisit că are un plan în acest sens – care va aduce beneficii pe termen lung.

”ICR este parte a unui puzzle instituţional, dar trebuie să aibă o anumită autonomie – gestionarea programelor în funcţie de nevoile externe”, a mai spus Carp.

Coregraful şi managerul cultural Cosmin Manolescu, cu experienţă de curator, a declarat: ”Am realizat împreună cu colega mea Cristina Modreanu un document cu un plan ambiţios, prin care încercăm să readucem ICR acolo unde trebuie să fie. Are nevoie de modernizare, de reconstrucţie instituţională. Se află într-o profundă criză”.

Cei doi vor să extindă echipa Institutului, să promoveze artiştii români pe scena internaţională, implementarea în străinătate a unui centru de rezidenţă pentru artiştii români, promovarea culturii româneşti în Canada şi Olanda se numără printre punctele pe care le-a expus Cosmin Manolescu.

”Trebuie să punem artiştii şi oamenii de cultură în centrul activităţii ICR”, este convingerea celor doi semnatari ai proiectului, Cosmin Manolescu şi Cristina Modreanu.

Liliana Ţuroiu, candidat din partea PSD, este artist plastic şi designer vestimentar, cadru didactic al Universităţii de Arte din Bucureşti şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Între anii 2002 -2008, a fost consilier al preşedintelui Romexpo şi am fost iniţiator al unor proiecte precum ”Galeria de Design”, ”pentru a genera oportunităţi în domeniul artistic”, iar o perioadă mai scurtă, consilier al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism.

Ea a vorbit despre indicatorul ”soft power” care ”reflectă abilitatea unui stat de a atrage atenţia prin valori intangibile, precum cultura, generând acceptare şi beneficii”.

”Cred că industriile creative şi culturale din România joacă un rol din ce în ce mai important în economie”, a mai afirmat Ţuroiu.
În opinia candidatului PSD, Institutul Cultural Român trebuie să fi o platformă, o interfaţă, trebuie să facă ”mapping”, la fel ca British Council, pentru a dezvălui lucrurile importante.

”Pun accent pe răspunsuri, vreau să vin cu o viziune – ca să spun aşa – puţin diferită, care să completeze întrebările şi răspunsurile pe care le-am auzit aici. ICR ar putea contribui real şi major la internaţionalizarea artiştilor români”, a mai spus Liliana Ţuroiu.

Ea este de părere că trebuie realizate parteneriatele de succes cu târguri şi festivaluri, expoziţii, bienale şi trienale, dar şi cu mass-media, iar internetul trebuie valorificat. A amintit, într-o paranteză, de întâlnirea pe care Pallady a avut-o cu Matisse, când pictorul român i-a dăruit o ie ce a devenit subiectul tabloului ”La blouse roumaine”.

”Mi-ar plăcea ca ICR să facă pentru România ceea ce Pallady a făcut pentru cultura română”, şi-a încheiat expunerea Liliana Ţuroiu, care crede în ”continuitate” şi ”oportunităţi pentru reconstrucţie”.

”Zestrea” a fost aprobat şi beneficiază de finanţarea ICR în prezent – ”Cum vă veţi raporta la propriul proiect?”, a fost o întrebare primită de senatorul Dan Lungu pe Facebook şi adresată Lilianei Ţuroiu. ”Este o parte defavorabilă în activitatea mea artistică. Sunt un artist român care a expus în peste 20 de ţări, am avut peste 100 de proiecte personale. A fost şi un efort fizic. Este dificil să expui în România, dar e şi mai dificil să expui în străinătate. Am reuşit asta prin forţe proprii şi prin parteneriate cu mediul de afaceri”, a răspuns ea. Designerul a precizat că a colaborat de patru ori cu ICR, cel mai recent, pentru proiectul «Zestrea», însă nu a specificat cum va proceda în această problemă.

Cei patru candidaţi au răspuns afirmativ la întrebarea ”Aţi accepta spre a susţine o expoziţie #Rezist a lui Dan Perjovschi?”.

”Dacă domnul Perjovschi nu a acceptat o colaborare cu ICR este de înţeles, pentru că artiştii avangardişti nu acceptă o instituţionalizare”, a mai spus Ţuroiu.

”Vă consideraţi o persoană de stânga?”, a fost o altă întrebare primită de Lungu online. ”E bine ca un artist să nu facă politică. Sunt un partener echidistant”, a răspuns Ţuroiu.

Despre înfiinţarea filialei de la Copăceni (Republica Moldova), ea a afirmat că o legătură cu această zonă este benefică şi potrivită, dar trebuie adaptată strategiei. ”Nu aş putea, ca preşedinte al ICR, să cred că pot să hotărăsc un asemenea lucru (înfiinţarea unei reprezentanţe, n.r.)”, a precizat ea, adăugat că membrii consiliului de conducere şi Ministerul Afacerilor Externe pot face acest lucru.

Ea a spus că va pune între paranteze creaţia sa artistică pentru o perioada nedeterminată. ”Am anulat 5 expoziţii anul acesta, în eventualitatea în care vor deveni preşedinte ICR. Pentru mine e o provocare din punct de vedere managerial şi a omului de cultură care sunt”, a mai afirmat Ţuroiu.

Liliana Ţuroiu propune, în plus, o restructurare a strategiei în jurul a ”doi piloni principali” – Centernarul Marii Uniri şi Centenarul Marelui Război – împreună cu Casa regală, Ministerul Culturii, Administraţia Prezidenţială – şi ”The Romanian Way of Life” (evenimente maraton).

”Aş fi preferat să vă votez pentru proiectele de viitor, nu pentru ceea ce sunteţi. Nu vreau să îmi imaginez cum fiecare va trage pe propriul său domeniu şi va încerca să îl favorizeze”, a spus în finalul audierii senatorul Gabriela Creţu.

Potrivit Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ICR, listele candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare, respectiv de asociaţiile şi uniunile de creatori, sunt înaintate de Biroul permanent al Senatului Comisiei pentru cultură şi media şi Comisiei pentru politică externă, în vederea audierii lor în şedinţă comună.

În urma audierii, cele două comisii permanente vor prezenta avizul comun consultativ, motivat, în şedinţa plenului Senatului. Conducerea ICR va fi votată în plen săptămâna viitoare, potrivit unor surse parlamantare.

Listele de candidaţi se supun votului plenului Senatului şi se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Conducerea operativă a ICR este asigurată de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de doi vicepreşedinţi, cu rang de secretar de stat, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului permanent al Camerei superioare.