Limită de retragere a banilor din bancă. Milioane de oameni, fără acces la conturile lor

Problema în Argentina cu accesul la banii din conturile din bancă. În perioada 2001-2002, Argentina a traversat una dintre cele mai grave crize economice din istoria sa, care a culminat cu o măsură extrem de controversată: „corralito”. Guvernul a blocat retragerile bancare pentru a preveni colapsul financiar și fuga capitalului, lăsând milioane de cetățeni fără acces la economiile lor.

Lovitură dură pentru toți românii care au card. Băncile au băgat comisioane la propriile bancomate. Ce taxă percep Raiffeisen și UniCredit

În decembrie 2001, Argentina era într-un impas economic major. Țara acumulase datorii imense, iar cetățenii își pierduseră încrederea în sistemul bancar, începând să retragă masiv depozitele în dolari. Pentru a preveni prăbușirea totală a băncilor, guvernul condus de președintele Fernando de la Rúa a impus o măsură radicală: limitarea retragerilor bancare la doar 250 de dolari pe săptămână. În plus, transferurile internaționale au fost blocate. Această măsură a provocat revolte masive, proteste violente și, în cele din urmă, demisia președintelui. Potrivit ministrului de Finanțe de la acea vreme, Domingo Cavallo, măsura urma să fie temporară, pentru 90 de zile, dar a fost extinsă pentru mai mult de un an. Pe 2 decembrie 2002, guvernul a anunțat oficial ridicarea restricțiilor privind depozitele.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

După ce guvernul a blocat retragerile, în 2002 a fost impusă o altă măsură drastică: depozitele în dolari au fost convertite forțat în pesos la un curs de schimb nefavorabil. Înainte de criză, 1 dolar american era echivalent cu 1 peso argentinian. După conversie, cetățenii au primit doar 1,40 pesos pentru fiecare dolar, însă pe piața liberă peso-ul s-a prăbușit rapid, ajungând la un curs de aproape 4 pesos pentru 1 dolar. Practic, milioane de argentinieni și-au văzut economiile devalorizate peste noapte, pierzând până la 75% din valoarea banilor lor.

Alte articole

Cum și-a reamenajat Andreea Marin livingul: „Am scăpat de un stres”. Imagini din casa vedetei

Motivul pentru care Lora a ajuns la Poliție, detalii din anchetă dezvăluite de avoactul Cuculis. Situația neașteptată prin care a trecut cântăreața

Cum și-a revenit Argentina și ce s-a întâmplat cu banii oamenilor din bancă

În anii următori, economia Argentinei a început să se redreseze treptat, datorită unor reforme economice și a unui boom al exporturilor, în special în sectorul agricol. Cu toate acestea, pierderile suferite de deponenți nu au fost recuperate niciodată complet.

În 2003, guvernul a început să ridice restricțiile bancare și să permită retragerile, dar banii din conturile argentinienilor fuseseră deja convertiți și devalorizați. Unele procese în justiție au permis unor deponenți să recupereze o parte din pierderi, dar majoritatea cetățenilor au fost nevoiți să accepte pierderile impuse de stat.

Criza „corralito” a lăsat urme adânci în Argentina, afectând încrederea în sistemul bancar și financiar. Chiar și astăzi, mulți argentinieni preferă să își păstreze economiile în dolari, cash, de teama unei noi crize similare.

Această măsură extremă rămâne unul dintre cele mai controversate episoade din istoria economică a Americii Latine, demonstrând cum politicile guvernamentale pot afecta direct cetățenii în momente de instabilitate financiară.

Criză de cash şi de bancomate în mai multe zone ale României. BNR anunţă judeţul unde există doar un ATM la 100 de kilometri pătrați

BNR a făcut inventarul ATM-urilor şi concluziile nu sunt fericite pentru români. Județul Tulcea stă cel mai rău la acest capitol. Calculele BNR arată că în acest județ există un bancomat la 100 de kilometri pătrați iar în alte 4 județe găsim mai puțin de două bancomate la suta de kilometri pătrați. La polul opus, în București sunt amplasate cele mai multe bancomate (1.604).

Totodata, datele mai arată ca accesul la rețeaua de bancomate este mai dificil, în special în anumite zone din Moldova și o parte din regiunea de dezvoltare SV Oltenia și Sud Muntenia.

Dacă ne uităm și la țările in jur, raportat la numărul populației, România are o rețea de ATM-URI mai numeroasă decât Cehia, similară cu cea a Poloniei, însă inferioară Bulgariei.

O parte semnificativă a populației din România se confruntă cu dificultăți în accesarea numerarului, fiind nevoită să parcurgă distanțe mari până la un bancomat. Banca Națională a României a analizat distribuția unităților bancare și a ATM-urilor pentru a înțelege mai bine situația.

În România, un sfert din cetățeni trebuie să meargă cel puțin cinci kilometri pentru a găsi un ATM. Mai mult, 10% dintre români trebuie să parcurgă distanțe și mai mari, de peste opt kilometri, pentru a putea retrage numerar.

„Sigur, există și reversul medaliei: 10% din populație se află la mai mult de opt kilometri de un bancomat”, a declarat Matei Kubinschi, director adjunct al Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României.

Aceste date sunt esențiale pentru BNR, care poate astfel identifica regiunile cu acces limitat la numerar. Autoritățile ar putea elabora noi strategii pentru a reduce discrepanțele și a îmbunătăți infrastructura financiară.

Veste bună de la BNR pentru românii care au mult aur. Ce se întâmplă cu moneda naţională în ziua şedinţei CCR

Banca Națională a utilizat metode de analiză geospațială pentru a cartografia toate sucursalele bancare și ATM-urile din România. Aceste date au fost comparate cu zonele dens populate pentru a determina accesibilitatea la numerar.

Cifrele arată o situație îngrijorătoare în anumite județe. De exemplu, în Tulcea, există un singur bancomat la fiecare 100 de kilometri pătrați. Alte patru județe din țară au mai puțin de două bancomate la fiecare sută de kilometri pătrați.

Dacă analizăm situația României în comparație cu alte state europene, rezultatele sunt mixte. Pe de o parte, raportat la numărul populației, rețeaua de ATM-uri este mai bine dezvoltată decât în Cehia și comparabilă cu cea din Polonia. Pe de altă parte, România este depășită de Bulgaria la acest capitol.

Din perspectiva teritorială, însă, România se află pe ultimul loc atât în ceea ce privește numărul de bancomate, cât și al unităților bancare.

Acest aspect indică faptul că, deși există suficiente bancomate pentru populație, ele sunt distribuite inegal, lăsând multe zone fără acces facil la numerar.

Din cele 3.186 de localități din România, doar 1.055 dispun de bancomate, ceea ce înseamnă aproximativ 32%. Aceste localități deservesc o populație de 13,4 milioane de oameni, reprezentând 71% din locuitorii rezidenți cu vârsta peste 15 ani.

În mediul urban, toate unitățile administrativ-teritoriale sunt dotate cu ATM-uri. În orașele cu peste 10.000 de locuitori, doar trei localități nu dispun de bancomate.

Veste bună de la BNR pentru românii care au mult aur. Ce se întâmplă cu moneda naţională în ziua şedinţei CCR

Situația se complică în așezările cu 5.000–10.000 de locuitori, unde doar 67% dintre localități au acces la astfel de servicii financiare. Cel mai grav este în comunitățile sub 5.000 de locuitori, unde doar 21% dintre acestea au bancomate.

Un sfert dintre români trăiesc la o distanță mai mare de cinci kilometri față de cel mai apropiat ATM. Dintre aceștia, 10% trebuie să meargă mai mult de 8,5 kilometri pentru a avea acces la numerar.

În cazul unui procent mic din populație (1%), distanța depășește chiar 15,8 kilometri. Cele mai afectate regiuni sunt Moldova, Sud-Vest Oltenia și Sud Muntenia, unde există concentrări mari de locuitori fără acces facil la rețeaua de bancomate.

Bucureștiul este orașul cu cea mai mare concentrație de bancomate

Bucureștiul beneficiază de cea mai densă rețea de bancomate. În București sunt instalate 1.604 ATM-uri, ceea ce înseamnă un bancomat la 1.160 de locuitori. Raportat la suprafață, densitatea este de 6,37 ATM-uri pe kilometru pătrat.

Dintre toate sectoarele Capitalei, Sectorul 1 se evidențiază cu cea mai mare concentrație de ATM-uri. La polul opus, Sectorul 5 are cel mai redus număr de bancomate, ceea ce poate crea dificultăți pentru locuitori în accesarea serviciilor financiare.

Matei Kubinschi a evidențiat faptul că dezvoltarea economică a județelor este strâns legată de numărul unităților bancare și de infrastructura de ATM-uri.

„Dacă ne uităm la relația dintre numărul de ATM-uri și PIB per capita pe fiecare județ sau numărul de unități bancare și creditul din acel județ, vedem o corelație pozitivă și o relație strânsă. Această relație poate să ne permită să distribuim strategic aceste unități pentru a permite accesul populației și firmelor la servicii financiare și să le integrăm mai bine în circuitul economic”, spune Matei Kubinschi.