Lipia unsă cu miere, delicatesa din farfuria dacilor. Ce alimente consumau strămoşii noştri pentru o sănătate de fier

Avântul fără precedent al tehnologiei și industriei alimentare a creat o prăpastie uriașă între stilul de viață actual și cel practicat de vechile civilizații. Este interesant să descoperim cum trăiau strămoșii noștri. Cu se îndeletniceau? Cum își asigurau hrana? Ce mâncau? Cum o preparau?

25 ian. 2022, 15:06
Lipia unsă cu miere, delicatesa din farfuria dacilor. Ce alimente consumau strămoşii noştri pentru o sănătate de fier

Dacii nu au fost un popor sărac. Deși aveau o diversitate de alimente, dieta lor era preponderent vegetală. Sursele sugerează că tracii și geto-dacii consumau doar două mese pe zi, scrie lataifas.ro,

Pe scurt, despre alimentaţia dacilor: 

Alimentul de bază era pâinea nedospită.

Foloseau de asemenea terciuri de cereale.

Nu lipseau nici produsele lactate, precum iaurtul sau brânzeturile.

Principalele proteine erau cele provenite din animale domestice, vânat și pește.

Obiceiul de a consuma carne roșie ocazional a fost păstrat până la o vreme în satele românești.

Foloseau ceapă, usturoi și sare la mese.

Ca îndulcitor aveau mierea de albine.

Vinul și berea de orz sau mei le serveau în stare concentrată.

Se îndeletniceau atât cu creșterea animalelor, cât și cu agricultura.

Arheologii au descoperit unelte de fier cu care dacii practicau agricultura: coase, seceri, săpăligi, greble, târnăcoape, cosoare. Acestea nu sunt deloc diferite de ceea ce se folosește astăzi la sat. Dacii foloseau de asemenea pluguri tractate de animale pentru brăzarea ogoarelor.

Romanii au scris cărți de bucate, dintre care unele s-au păstrat până în ziua de azi. Au pictat pe pereții vilelor lor diferite scene de banchet, unde apar mâncărurile consumate în mod obișnuit. Din păcate, nu este cazul dacilor, iar grecii și romanii nu au scris nici ei (sau nu s-a păstrat nimic) despre obiceiurile culinare la daci. Din nou trebuie să recurgem la arheologie și la alte științe pentru a încropi o imagine despre ce mâncau și ce beau strămoșii noștri daci.

Dieta biblică vindecă şi trupul, şi sufletul. Top 10 alimente din Biblie cu efecte miraculoase

Dieta dacilor era formată din produse vegetale, alături de care se consumau brânzeturi, pește, carne de vânat sau de animale domestice, pâine. După gust, se foloseau sarea, muștarul, ceapa, usturoiul, hreanul, diverse uleiuri. Prin amestecul unora dintre ingredientele menționate mai sus se găteau fierturi, terciuri, supe, tocane, fripturi. Lactatele erau consumate sub formă de lapte proaspăt, brânză, unt, iaurt.

Pentru preparare se foloseau râșnițe și mojare din piatră, gătitul se făcea în aer liber sau în interior, pe vetre din piatră și lut, la proțap etc. Pentru păstrarea alimentelor se foloseau gropi săpate în stâncă sau în pământ, care erau apoi arse și deveneau locuri optime pentru a păstra cereale, legume etc.

Cu siguranță, dacii cunoșteau metode de păstrare a alimentelor prin sărare și afumare. Hrana provenea din agricultură, creșterea animalelor, culesul plantelor, fructelor, rădăcinoaselor, din pescuit și vânătoare.

Agricultura era ocupația păturii de jos, care avea drept rol să lucreze pământul și să culeagă roadele. O mulțime de unelte agricole au fost descoperite de arheologi, detectoriști și braconieri arheologici – cosoare, sape, securi, greble, brăzdare de plug etc. Unele dintre aceste unelte puteau fi folosite de țăranii daci în luptă, având rol de apărare.

Lichidul pe care gospodinele îl aruncă la gunoi, dar e un adevărat elixir pentru curele de slăbire! Cum să scapi de kilogramele în plus cu un singur ingredient!

Zonele întinse de câmpie și de deal din Dacia ofereau un mediu propice agriculturii. Se cultivau cereale precum grâu, mei, orz, secară, ovăz. Din acestea se făceau terciuri, în amestec cu diverse alte ingrediente, iar din făina de mei și orz se făcea un fel de mămăligă. Dintre leguminoase se distinge lintea, folosită, se pare, în cantități importante, bobul, mazărea și năutul. Alte legume cultivate sau culese erau varza, ciupercile, spanacul, măcrișul, leurda (primăvara), loboda, ștevia, napii, morcovii și altele. Fructele consumate erau strugurii, merele, prunele și fructele de pădure, culese din vastele păduri din Dacia.

Creșterea animalelor își avea și ea aportul său la dieta dacilor, datorită proteinelor conținute de carne. Se creșteau oi, capre, vaci, porci, iepuri, păsări de curte. Apicultura era practicată probabil la scară largă. Există dovezi arheologice că dacii mâncau și câini.

Pescuitul se făcea în râuri, în Dunăre și în mare, de pe mal sau din ambarcațiuni, cu undițe simple, ale căror cârlige au fost găsite în mare număr în arheologie sau/și cu vârșe, ale căror greutăți au fost de asemenea găsite în șantiere arheologice. O parte a cărnii provenea din vânătoare. Se vânau de la păsări și animale mici – veverițe, iepuri – la animalele mari – bouri, cerbi, urși, căprioare, mistreți. Blănurile, pieile, tendoanele și chiar oasele erau utilizate apoi în gospodărie pentru diverse activități.

Pentru mâncat existau străchini de lut și celebrele „fructiere“, care erau de fapt farfurii cu picior (piciorul avea și rolul de mâner). Mobilier pentru mâncat exista probabil doar în locuințele și turnurile-locuință ale nobilimii: mese, bănci.

Din vița-de-vie se făcea vin, probabil foarte tare, la fel ca la ceilalți barbari, care era îndoit cu apă, în vase mari de ceramică. Celebra tăiere a viilor de către Burebista s-ar putea, însă, să aibă o conotație religioasă, nefiind menită neapărat să oprească consumul de alcool și toate problemele care decurg din consumul exagerat.

Cu siguranță se făcea și bere din cereale, probabil și cidru. Miedul era și el cunoscut și consumat. Din vin se făcea și oțet. Din plantele medicinale, bine cunoscute de către daci, se făceau ceaiuri și fierturi care ajutau organismul. Nu trebuie ignorate importurile de vin, ulei de măsline, probabil fructe exotice, dându-se la schimb miere, ceară, sclavi, diferite produse, scrie historia.ro.

Profesorul de istorie Mircea Borcoman spune că în gastronomia romanilor la loc de cinste erau produsele naturale. „Romanii au adoptat o gastronomie şi un reţetar gastronomic interesant, care cred că şi în zilele de astăzi când se pune atâta preţ pe modalitatea de hrănire ştiinţifică, raţională ar trebui luate în calcul. Prima concluzie care se impune este următoarea: foloseau excepţional de bine, cu motivaţie dumnezeiască, produsele naturale. Deci, chestiunea cu picanteriile, cu chimicalele, cu adaosurile, nu se realiza aşa ceva”, spune profesorul severinean.

Lipie, unsă cu miere Pâinea, bine frământată, fără adaosuri, era o pâine foarte gustuoasă, de regulă făcută din secară. „Se mai făceau lipii, iată s-a menţinut şi la noi chestiunea cu lipia. Făceau lipia, îi dădeau o consistenţă superioară din ouă, un fel de papară, peste care mai puneau un strat de miere şi cred că e interesantă compoziţia aceasta. Dacă se mai întărea, înmuiau pâinea în vin şi amestecul acesta din compoziţia pâinii cu vinul, care se petrecea acolo, da o forţă deosebită, energizantă, nu chimicalele pe care tinerii le consumă astăzi.”, spune profesorul Mircea Borcoman.


loading...
Partenerii noștri