STARE DE ALERTĂ din 15 mai. Legea a trecut de Parlament. Ce se întâmplă cu amenzile

UPDATE ora 20:20: Legea privind măsurile din timpul stării de alertă a fost adoptată miercuri seară de Parlament. Proiectul legislativ a fost adoptat cu 267 de voturi pentru, 26 împotrivă şi cinci abţineri. Victor Ponta, liderul Pro România, a votat, în direct, la România TV, împotriva acestei legi.

Toate grupurile parlamentare, cu excepţia ALDE şi a Pro România, au votat în favoarea proiectului.

Pentru a intra în vigoare, legea va ajunge la preşedintele Klaus Iohannis, pentru a fi promulgată, cel mai probabil, vineri. Ulterior, legea va fi publicată în Monitorul Oficial.

Alte articole

S-a dat lege, România sărbătoreşte în fiecare an Ziua Naţională a gastronomiei. Când au gurmanzii parte de răsfăţ culinar

Makaveli, anunț privind demisia. Influencerul era angajat în Parlament de partidul Dianei Șoșoacă: „Timpul care nu-mi mai permite să-mi onorez programul de lucru”

Astfel, starea de alertă va putea fi instituită, cel mai devreme, luni.

Potrivit Agerpres, Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, în plen, amendamentul care prevede că proiectul de lege privind starea de alertă intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial.

Amendamentul fusese admis în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

UPDATE ORA 16: Deputaţii din Comisia Juridică se reîntorc în şedinţă după ce au greșit raportul de admitere în cazul legea privind starea de alertă. În lege au fost introduse mai multe sancțiuni pentru nerespectarea măsurilor dispuse de autorități, însă deputații juriști au respins articolul care prevede măsurile respective. Altfel spus, deputații au stabilit pedepse pentru fapte care nu există. 

UPDATE: Comisia juridică a Camerei Deputaților a modificat proiectul față de cel primit ieri de la Senat. Deputaţii jurişti au stabilit că instituirea stării de alertă are nevoie de încuviinţarea Parlamentului dacă este vizată cel puțin jumătate de țară. În forma adoptată de Senat, încuviințarea stării de alertă era necesară doar dacă această măsură era luată la nivelul întregii țări.

De asemenea, „starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministrului afacerilor interne”.

„Instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă și exclusiv pentru activități legate de aceasta, pentru o durată determinată, ce nu poate depăși 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

„În scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS Cov-2 și pentru asigurarea bunei desfășurări a transportului de persoane pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, se instituie restricții și măsuri în condițiile prezentei legi, cu respectarea măsurilor de protecție sanitară”, se mai arată în raport.

De asemenea, au fost aprobat amendamentul liberalului Florin Roman care propusese ca legea să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Constituția prevede însă că orice lege intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în MO. 

Deputații din comisia juridică au reintrodus şi măsurile de interzicere a circulație și dă posibilitatea autorităților să poată dispune carantina și izolarea persoanelor.  

De asemenea, deputații jurişti au reintrodus în proiectul de lege capitolul 3 al proiectului trimis de Guvern, eliminat ieri de Senat. 

Deputații din comisia juridică au stabilit şi că încălcarea prevederilor legii stării de urgenţă atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Potrivit raportului Comisiei Juridice, amenzile pornesc de la 500 lei şi pot ajunge până la 15.000 lei. Amenzile maxime se pot da pentru nerespectarea interdicțiilor stabilite conform art.44 alin.(4) lit.a), de a organiza mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise sau pentru nerespectarea de către operatori, a măsurilor stabilite potrivit art.44 alin.(4) lit.d), referitoare la restrângerea sau interzicerea transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul ori încălcarea intervalelor orare în care acestea sunt permise.

VEZI AICI RAPORTUL DE ADMITERE adoptat de Comisia juridică a Camerei Deputaților. Ce va prevede legea stării de urgenţă

CCR discută sesizarea Avocatului Poporului cu privire la Ordonanţa care reglementează starea de alertă

Marţi, Senatul a adoptat acest proiect, forma propusă de Guvern fiind modificată prin aprobarea mai multor amendamente propuse, în mare parte, de PSD. Când starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării, măsura trebuie încuviinţată de Parlament, au stabilit, printre altele, senatorii.

În dezbaterile de la Cameră, deputaţii pot interveni, la rândul lor, în comisii şi plen, asupra textului şi modifica varianta adoptată de Senat. Camera Deputaţilor este for decizional.

Proiectul are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale. 

Senatorii au adus numeroase modificări proiectului depus de către Guvern, senatorul PSD Robert Cazanciuc, preşedinte interimar al Senatului,  explicând motivele. 

Proiectul cu măsurile din timpul stării de alertă, modificat de Senat. Parlamentul încuviinţează starea de alertă

”Singurul lucru de care s-a preocupat Guvernul a fost de a-şi crea condiţiile pentru a continua ceea ce au făcut în perioada de stare de urgenţă: achiziţii publice fără transparenţă, numirea oamenilor de partid în funcţii fără pregătirea necesară şi, mai ales, fără concurs, cel mai grav este că nici astăzi reprezentanţii Guvernului nu sunt în stare să ofere populaţiei şi Parlamentului date certe pe baza cărora au propus aceste măsuri”, a afirmat senatorul social-democrat, marţi, într-o conferinţă de presă. 

Şeful Senatului a mai spus că una dintre preocupările din Comisia juridică a Senatului a fost ca starea de alertă ”să nu fie folosită în continuare pentru diverse forme de abuzuri”. 

”Sunt câteva modificări efectuate astăzi în comisiile de specialitate, în Comisia juridică. Starea de alertă poate fi prelungită pentru motive temeinice prin Hotărâre de Guvern, la propunerea ministrului de Interne. Starea de alertă poate fi propusă a nivelul întregii ţări, se supune la vot Parlamentului în trei zile, sau poate fi aplicată în plan local. Una dintre preocupările majore din Comisia Juridică de astăzi a fost ca acest proiect de act normativ să nu fie folosit în continuare pentru diverse forme de abuzuri şi au fost dispoziţii referitoare la situaţia din sănătate, din administraţie, la diverse proceduri de angajare a unor persoane fără concurs, sub masca unor situaţii speciale”, a mai declarat Cazanciuc.

EL a acuzat că proiectul dădea puteri angajatorului să dispună unilateral eliberarea din funcţii a unor angajaţi, sau angajatorul putea dispune unilateral munca de la domiciliu fără ca angajatul să se poată opune, aşa cum prevede legea telemuncii.

Şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a declarat că este un gest grav adoptarea în Senat noii forme privind legea stării de alertă şi că legea înaintată de Guvern a fost ”amputată” de majoritatea controlată de PSD. 

”Sperăm ca acest proiect de lege care a rezultat în urma dezbaterilor din Senat să revină şi să fie reîntregit la varianta propusă de Guvern, mâine în Camera Deputaţilor, că poate noaptea este un sfetnic bun pentru acei politicieni care caută capital electoral într-un moment când acest lucru este total nepotrivit şi de-a dreptul absurd”, a mai declarat Dancă, marţi seară, la Digi 24. 

Premierul Ludovic Orban a anunţat, luni seară, că se aşteaptă decizia CCR, eventualele recomandări urmând a fi preluate prin OUG. 

”Noi aşteptăm decizia CCR de miercuri şi, în funcţie de această decizie, vom corecta actul normativ care reglementează starea de urgenţă prin Ordonanţă de Urgenţă, astfel încât să lăsăm anumite intrumente privitoare la aplicarea regulilor imediat după ieşirea din stare de urgenţă”, a afirmat premierul. 

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că după data de 15 mai se va intra în stare de alertă.