Livia Stanciu: Nu este competenţa CCR să definească noţiunea de securitate naţională (Opinie separată)

„Învederăm faptul că nu este competenţa Curţii Constituţionale să definească noţiunea de securitate naţională, aceasta fiind competenţa exclusivă a legiuitorului, şi nici dacă, într-un caz concret, există o ameninţare la adresa securităţii naţionale, aspect ce este stabilit de autorităţile prevăzute de lege în materie, utilizând atunci când este necesar filtrul autorităţilor judiciare chemate să se asigure că drepturile şi libertăţile civile sunt respectate”, se arată în opinia separată la decizia prin care CCR a admis, parţial, o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României.

Stanciu consideră că excepţia de neconstituţionalitate ar fi trebuit respinsă ca neîntemeiată, întrucât sintagma „alte acţiuni care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” nu este lipsită de claritate şi previzibilitate şi nu contravine prevederilor constituţionale.

„Analizând textul art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României prin prisma motivelor invocate de autorul excepţiei, constatăm că, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi în conformitate cu jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, textul criticat nu încalcă nicio dispoziţie constituţională, iar drepturile fundamentale sunt protejate printr-o serie de garanţii care exclud prezenţa caracterului arbitrar al eventualelor măsuri intruzive”, se mai menţionează în opinia separată.

În opinia Liviei Stanciu, nu se poate susţine nici că sintagma în cauză ar fi neconstituţională pe motiv că legiuitorul, prin modul de redactare a acesteia, nu a realizat o distincţie între faptele care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi care ţin de dreptul penal şi faptele îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor unei colectivităţi care, prin numărul de indivizi ce îi aparţin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Alte articole

Avocatul Toni Neacşu îl acuză pe preşedintele Nicușor Dan de „vulnerabilizarea CCR”: „Constituția cere 18 ani vechime în învățământul juridic superior, iar domnul Dacian Dragoș a predat doar 4 ani la o facultate de științe juridice”

EXCLUSIV Fostul judecător CCR Tudorel Toader, convins că guvernul NU va primi aviz pe noua lege a pensiilor speciale până la 28 noiembrie. ”Mai avem un pic și intrăm în 2026”

„Această demarcaţie, delimitare, la care se face referire în opinia majoritară şi care a determinat admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, este efectuată deja de legiuitor prin dispoziţiile art.139 alin.(2) Cod procedură penală, în care sunt menţionate situaţiile punctuale în care înregistrările sunt realizate ca urmare a punerii în executare a unui mandat de supraveghere tehnică dispus potrivit Codului de procedură penală, distinct de înregistrările realizate ca urmare a punerii în executare a unui mandat de interceptare şi înregistrare a comunicaţiilor electronice dispus potrivit Legii nr.51/1991”, se precizează în opinia separată.

CCR a admis parţial, pe 28 februarie, o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României.