Liviu Dragnea, despre legea dării în plată a imobilelor ipotecate: Noi susţinem proiectul

„Noi susținem acest proiect de lege, l-am votat în cunoștință de cauză și cu toată încrederea (…) Nu obișnuiesc să comentez ipoteze, când o să avem o asemenea situație, putem discuta atunci”, a afirmat Dragnea, întrebat despre posibilitatea retrimiterii în Parlament a proiectului de către șeful statului, în condițiile în care Asociația Română a Băncilor a respins acest act normativ și ar fi cerut președintelui Iohannis să îl conteste la Curtea Constituțională.

De asemenea, președintele PSD a reiterat, în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, că proiectul de lege este un act „de responsabilitate față de familiile care s-au împrumutat și de dreptate și de justiție socială”. „Noi susținem sistemul bancar, nu avem nimic împotriva lui, dar politica noastră se îndreaptă spre oameni, adică toată legislația, toate măsurile guvernamentale, ar trebui să aibă ca efect final, cel puțin în viziunea noastră, o viață mai bună pentru oameni și dreptate socială (…) Și acum discutăm de un obiect, de un imobil, care a fost pus în garanție. Dacă a fost luat în garanție la o valoare, de ce nu este suficientă valoarea aceea? Descoperim acum că nu este suficientă valoarea aceea? Nu”, a afirmat Dragnea.

El a amintit faptul că în anii de criză foarte multe familii și afaceri au ajuns în ruină din cauza unor credite contractate anterior, suferind singure efectele recesiunii economice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, cu 233 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva. Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect de lege.

Alte articole

Klaus Iohannis, apariţie rară în public. Fostul preşedinte a participat la „confirmarea finilor”. Ce rochie a îmbrăcat Carmen Iohannis la biserică

Cine este Delia Velculescu, propunerea de premier a lui Nicuşor Dan. „Doamna de Fier” a FMI a fost eleva lui Klaus Ioahnnis

Adoptarea legii privind darea în plată a unor bunuri imobile către bănci, în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, periclitează piața creditului imobiliar și va restricționa drastic accesul la creditare, a atenţionat Asociația Română a Băncilo.

„Asociația Română a Băncilor își exprimă îngrijorarea față de modul în care Parlamentul României a nesocotit prevederile legislației naționale și europene și fundamentele unei economii de piață prin adoptarea legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Această lege periclitează piața creditului imobiliar, cu consecințe extreme pentru tinerele familii și pentru orice tânăr, în general, care vor resimți accesul la credit drastic restricționat’, se arată în comunicatul citat.

De asemenea, ARB, „ca reprezentantă a întregii comunități bancare’, precizează că „în ciuda caracterului invocat de legiuitor, pretins social, această lege va avea consecințe contrare și va impacta nefavorabil accesul la credit imobiliar al tuturor categoriilor sociale’.

„Această lege va avea, de asemenea, prin restricționarea accesului la credit, un impact negativ pe orizontală asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcțiilor, industriei materialelor de construcții și numărului de tranzacții imobiliare. Legea adoptată induce riscuri sistemice sectorului bancar din România, având impact asupra stabilității financiare a acestuia prin afectarea solvabilității băncilor cu posibile consecințe asupra deponenților. În plus, această lege generează impact direct asupra bugetului statului prin intermediul programului Prima Casă, care este garantat de FNGCIMM în proporție de 50%’, notează ARB.

Asociația este de părere și că legea adoptată contravine prevederilor din Constituția României, dreptului european în vigoare, respectiv Directivei 17/2014, și Codului Civil. Astfel, această lege încalcă principiile ne-retroactivității, predictibilității și proporționalității legii, precum și dreptul de proprietate prevăzute de Constituția României.