Lobby-ul extern anti-DNA continuă. O altă scrisoare din America împotriva DNA: „Inculpaţii nu au voie să vorbească sau să aducă dovezi”

Kiki Skagen Munshi, care a lucrat în Serviciul de Externe al Statelor Unite 22 de ani, cu experiență diplomatică în mai multe țări și însărcinări oficiale chiar la București, a trimis la rândul ei un mesaj, intrat în posesia Q Magazine, către oficialii români, arătând că DNA a devenit ea însăși coruptă și că procesele anticorupție din România au fost de multe ori un simulacru.

„Prezentăm mai jos scrisoarea integrală

ACEASTA NU ESTE JUSTIȚIA PE CARE AR TREBUI SĂ O SPRIJINE ROMÂNIA

„Vă scriu în sprijinul poziției domnului Louis Freeh și domnului Rudy Giuliani în ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție (DNA). Am examinat activitatea sa de mai mulți ani și sunt de acord cu ei că structura instituției a condus la abuzuri.

Alte articole

Nicușor Dan, nemulțumit de activitatea DNA și a Parchetului General: Nu există un management care să facă o ierarhie a activității parchetului pe tipul de infractiuni și o alocare de resurse corespunzatoare

Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL. Cine sunt noii prim-vicepreședinți ai partidului

Șeful DNA-ului, actualmente, raportează Președintelui României, care este un funcționar ales cu – în mod firesc – un interes pentru a-și păstra poziția și a fi reales. Un procent ridicat de persoane din România au fost implicate în corupție de un fel sau altul. Pentru oamenii obișnuiți, este totuși aproape imposibil, după cum știți, să trăiți fără o așa numită corupție mică; probabil 70-80% dintre politicienii și birocrații de nivel înalt au „practici corupte”, așa cum sunt definite în prezent, în funcție de pozițiile lor în trecut.

Citeşte şi: Rudolph Giuliani, despre scrisoarea trimisă lui Iohannis: Nu are nimic de-a face cu guvernul SUA. M-a sunat Departamentul de Stat

Având în vedere acest fapt, nu se pune întrebarea dacă funcționarii corupți sunt urmăriți penal, ci care sunt aleși pentru a fi urmăriți penal pentru corupție.

De la președinția lui Traian Băsescu răspunsul este în mod ciudat clar: dușmanii politici și cei care ar putea reprezenta o amenințare politică sau economică de un fel la Președinte și la partidul său. Adică DNA-ul în sine a devenit un motor al corupției și de aceea este importantă o mișcare de plasare a acestuia într-o poziție ceva mai protejată.

Dați-mi voie să merg mai departe! DNA-ul nu a fost folosit doar pentru a susține puterea politică a președintelui României actual în ultimii ani, ci funcționează în afara normelor procedurilor judiciare.

Cu un an și câteva luni în urmă am intervievat atât avocații, cît și oficiali judecătorești despre procesele a trei persoane pe care le cunosc în închisoare pentru „corupție” și mi s-a spus că în toate cele trei cazuri „procesele” erau ele însele corupte și că acest fapt ar putea fi dovedit într-o instanță judecătorească neutră.

După ce am studiat mai bine de un an, știam deja multe din ceea ce mi-au spus avocații: că inculpaților nu li s-a permis să vorbească în apărarea lor, să aducă martori sau să prezinte dovezi în favoarea lor. Toți trei se află în prezent în închisori sau au executat sentințe pentru infracțiuni, care , în Occident, nu ar fi ajuns într-o sală de judecată, cu atât mai puțin ar fi fost condamnate.

Acesta nu este genul de justiție pe care România ar trebui să o sprijine.

Este adevărat că, pe hârtie, România face toate lucrurile potrivite pentru a pune capăt corupției, dar, după cum știm cu toții, corupția nu a fost eradicată. Ceea ce s-a întâmplat a fost că DNA-ul s-a transformat într-o putere din umbră, fiind capabilă să inducă frica chiar și în rândul cetățenilor care respectă legea, pentru că, odată ce un caz este deschis, nu este deloc sigur că se va face dreptate.

Reformarea DNA-ului ar trebui să reprezinte o prioritate pentru guvernul dvs., dacă este vorba despre lupta împotriva corupției.

Mutarea DNA-ului dintr-o arenă pur politică într-una în care ar exista cel puțin o șansă rezonabilă de supraveghere imparțială ar trebui să fie primul pas în acest efort. Sper ca administrația dvs. ar putea susține acest fapt.

Există organizații și persoane care vă pot ajuta în acest efort; Aș fi bucuros să vă pun la curent cu unele dintre ele dacă doriți.

Aș dori să adaug că nu sunt legată de ele și că nu aș beneficia de niciun avantaj personale.

Deci, de ce mă deranjez? Pentru că am cunoscut România bine când eram Director al Bibliotecii Americane în anii 1980 și am avut grijă de țara dumneavoastră. De asemenea, îmi pasă de justiție și doresc să o văd.

Sper să o faceți și dvs.

Cu sinceritate,

Kiki Skagen Mushi”, scrie Q Magazine.