LOCUL de unde izvorăsc MIRACOLELE în România VIDEO

Puţine locuri din lume sunt atât de pline de sacralitate şi mister precum vârful de munte unde se află aninată ca un cuib de vulturi, mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă, din judeţul Argeş. Într-o eră găunoasă în care noi, românii, suntem supuşi unor încercări perfide de a ne convinge că n-am reprezentat aproape nimic în istorie, mănăstirea Cetăţuia, plutind în spaţiul sacru de deasupra norilor din vremuri imemoriale, este ca o apă limpede şi tămăduitoare pentru ochii noştri obosiţi de minciună şi deşertăciune.

Cele mai vechi dovezi că pe aceste stânci oamenii s-au rugat cu ochii spre cer sunt nişte misterioase urme de paşi….în piatră.

Varianta mitică de explicare a acestor urme magice în rocă îl implică însă pe misteriosul întemeietor de ţară: Negru Vodă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mănăstirea unde se roagă călugării pentru sufletele noastre are ca centru spiritual o biserică săpată în piatră cu mult înainte ca daco-romanii să devină creştini. În această peşteră sacră s-au rugat şi vieţuit preoţii daci Kapnobatai- adică cei care merg pe nori. Nu întâmplător, strămoşii noştri care credeau în zeul om Zamolxix şi-au ales acest pisc pentru rugăciune şi meditaţie. Se pare că aici există energii subtile care îl ajută pe om să treacă cu spiritul dincolo de aparenţe şi să întrezărească esenţa divină a lumii.

Alte articole

Prima mare sărbătoare după Paște. Ce se face de Izvorul Tămăduirii pentru sănătate, protecție divină și belșug. Tradiții și obiceiuri din bătrâni

Calendar ortodox 17 aprilie 2026. Izvorul Tămăduirii, sărbătoare cu cruce roșie închinată Maicii Domnului. Apa sfințită în această zi are puteri miraculoase

La 881 de metri altitudine unde priveşti peste nori sunt acum călugări. Acolo sus se ajunge într-o oră de trudă, urcuşul fiind destul de anevoios dar, răspalata oboselii este infinită. Ajunsi sus în mănăstire, pentru pelerini, călătoria iniţiatică de abia începe. Păşim pe aceleaşi pietre pe care a călcat strămoşul nostru Zamolxis în drumul către mica peşteră unde „moşul”, cum i se mai spunea, se retrăgea pentru rugăciune.

Citeşte şi Templierul adormit din Argeş. Misterul ce poate schimba credinţa românilor VIDEO

La câteva zeci de metri distanţă de peştera „moşului”, pe peretele de stâncă se afla incizată efigia cavalerului trac, simbol foarte răspandit acum 3000 de ani în toată zona traco-dacică. Izbitoare este asemnarea între reprezentarea sa şi cea a Sfântului Gheorghe omorând balaurul cu suliţa.

Se strâng din ce în ce mai multe dovezi ca pentru daco-romani trecerea la creştinism a fost lină. Cel mai probabil ei erau deja familiarizaţi cu esenţa doctrinei creştine prezenta în cultul Zamolxian. Biserica săpată în piatra în care astăzi se slujeşte ortodox, este poate cea mai vine dovadă a firescului în care rugătorii acestor locuri au devenit creştini.

Legenda îl aşează pe miticul Negru Vodă drept ctitor al mănăstirii din munte, însă dovezile istorice îl indică pe Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Barasab I, drept întemeitor al aşezământului pe la 1360. Cert este că dintotdeauna mănăstirea aceasta şi vârful acesta de munte a fost locul unde marii conducători ai neamului au venit să se reculeagă şi, de ce nu, să se încarce cu energie divină.

Citeşte şi Doliu în lumea monahală. S-a stins din viaţă părintele Justin Pârvu, stareţul Mănăstirii Petru Vodă