Locul unic și misterios din România în care se petrece acțiunea unuia dintre cele mai bune filme horror ale tuturor timpurilor, „The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire”

Acțiunea filmului de groază “The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire” se petrece, așadar, în comuna sibiană Cârța, mai exact la singura abație cisterciană din România. Filmările nu au fost, însă, făcute aici, ci în alte trei locuri: Castelul Corvinilor, Palatul Parlamentului și în studiourile Castel Film.

Cârța, situată în Țara Făgărașului, pe malul stâng al Oltului, la circa 3 km de șoseaua națională Brașov-Sibiu, numără puțin peste 1.000 de locuitori. Nu este cuprinsă în niciun traseu turistic, iar dacă mergi către Transfăgărășan, ar trebui să faci un ocol ca să ajungi în această mică localitate.

Citeste si FOTOREPORTAJ EXCLUSIV Singurele două temple spiritiste din lume se află în România. Cum a reuşit „Lilica tatii” să ridice barierele dintre lumea văzută şi cea nevăzută

Și, totuși, un ocol către Cârța merită cu vârf și îndesat, pentru că aceasta găzduiește un obiectiv turistic unic în România și, deopotrivă, misterios. Abația cisterciană de la Cârța ascunde o istorie zbuciumată și povești teribile cu fantomele călugărilor care se pare că încă mai bântuie ruinele lăcașului de cult.

Abația cisterciană de la Cârța, unică în România

Mănăstirea de la Cârța este unica mănăstire cisterciană din România și a fost construită de călugării cistercieni, între anii 1205-1206, la ordinul regele Andrei al II-lea al Ungariei. Ordinul cistercian este un ordin catolic, care a luat naștere, în anul 1098, în orașul francez Citeaux, sub conducerea abatelui Robert de Molesme.

Călugării ordinului cistercian respectau cu cea mai mare strictețe regula Sfântului Benedict, care poate fi sintetizată în deviza benedictină „Ora lege et labora„, „Roagă-te, citește și muncește”.

Pe teritoriul de astăzi al României au funcționat două mănăstiri cisterciene: una la Igriș, în județul Timiș și alta la Cârța, în județul Sibiu. Mănăstirea Igriș a fost fondată în anul 1179 de Ana de Châtillon, prima soție a regelui Béla al III-lea al Ungariei, a fost distrusă în timpul marii invazii a tătarilor din 1241 și reconstruită ulterior, apoi închisă în 1500 și demolată de otomani, în 1526, și nu a mai fost refăcută.

Citeste si Povestea teribilă din spatele celei mai triste opere de artă. Ce ascunde „tabloul” cu bomboane căruia i se schimbă aspectul ori de câte ori vizitatorii mănâncă din ele

Mănăstirea Cârța a fost înființată ca filie a Mănăstirii de la Igriș. Aceasta a reușit să se refacă după invazia din 1241, însă a fost desființată la ordinul regelui Matia Corvin, la 27 februarie 1474.

Călugării care au ridicat abația de la Cârța erau, așadar, veniţi de la mănăstirea Igriş. Cistercienii aveau un stil de viaţă plin de restricţii concentrându-şi munca doar în interesul laicilor. Modul lor de viață era unul foarte auster: ziua începea și se termina cu munca. Se rugau o dată la 3 ore, nu mâncau deloc carne, camerele nu erau încălzite nici pe timpul iernii, iar comunicarea între călugări se facea doar pentru probleme legate de strictul necesar.

Aceştia au adus la Cârţa soiuri de viţă nobilă tocmai din Burgundia. Datorită restricţilor la hrană, vinul era singurul care le dădea putere.

Abația de la Cârța este primul lăcaș de cult de pe teritoriul actual al țării noastre ce îmbină stilul romanic cu goticul timpuriu, influențând decisiv începuturile arhitecturii medievale gotice în Transilvania și în Țara Bârsei.

Mănăstirea avea să fie organiză conform cu arhitectura cisterciană: un spațiu interior dreptunghiular, biserica în nord, clădiri pe laturile estică și sudică și un perete fortificat pe latura vestică.

Biserica abației cisterciene de la Cârța este, azi, biserică evanghelică

În 1474, regele ungar Matei Corvin desființează această mănăstire din rațiuni politice și de subordonare teritorială, dar și în urma intrigilor Ordinelor Dominicanilor și Franciscanilor. Motivul invocat de monarh pentru desființarea mânăstirii a fost, însă, cu totul altul, anume decăderea moravurilor și desfrânarea.

Citeste si Top 3 cele mai stranii cimitire din lume: misterul mormântului unui cuplu celebru ale cărui statui sunt poziţionate spate în spate şi motivul pentru care Papa a refuzat să zboare cu avionul deasupra unui cimitir

După desființarea mănăstirii, averea acesteia trece în posesia Bisericii Sf Maria din Sibiu, iar în vechea mănăstire va funcționa biserica comunală catolică, subordonată Episcopiei catolice de Alba-Iulia.

În 1550, însă, parohia de la Cârța se rupe de episcopatul de Alba-Iulia și trece sub jurisdicția episcopului evanghelic din Biertan. Din 1550 și până astăzi, biserica fostei abații cisterciene din Cârța a rămas de confesiune evanghelică, azi fiind condusă de preotul Michael Reger.

Înainte de a intra în biserică, vei intra în curtea acesteia, care găzduiește cimitirul soldaților germani căzuți în Primul Război Mondial. Intrarea în curtea bisericii se face printr-o poartă somptuoasă. Portalul este construit în stil gotic, iar deasupra acestuia se află o fereastră polilobată, numită și rozetă, specifică construcțiilor cisterciene.

În stânga intrării se află turnul-clopotniță, construit în secolul al XV-lea de către constructorul sibian Andreas Lapicida. Pe timp de război, turnul era folosit ca post de observație.

Mănăstirea a fost în mod repetat devastată de invaziile turcești si tătăresti. Biserica evanghelică de azi a restaurat doar absida și corul fostei bazilici în care se țin și azi slujbe. Altarul baroc este impresionat. Statuile Sfinților Petru și Pavel străjuiesc icoana crucificării. Orga barocă datează din 1777.

Arcele bolților se intâlnesc într-o cheie de boltă gotică înfățișând-o pe Fecioara Maria, ocrotitoarea cistercienilor.

Cimitirul soldaților germani căzuți în Primul Război Mondial

În ruinele fostei nave principale a mănăstirii a fost amenajat, în 1928, un cimitir cu soldații germani căzuți în Primul Război Mondial la Porumbacu. Cimitirul a fost strămutat din Porumbacu pentru a fi protejat.

Citeste si FOTOREPORTAJ EXCLUSIV Povestea singurului mormânt trist din Cimitirul Vesel. Cui aparţine monumentul din marmură neagră care face notă discordantă cu restul monumentelor vopsite în albastru de Săpânţa

În același an a fost ridicată și statuia lui Roland, războinic german care a trăit în vremea lui Carol cel Mare. Acesta a căzut în război cu necredincioșii, în sec. al VIII-lea, devenind un simbol al liberății și dreptății.

În grădina fostei abații se află cea mai veche clădire locuită din Transilvania

Înainte de a intra în curtea bisericii, acolo unde, în dreapta, vei vedea cimitirul soldaților germani, vei vedea o poartă care duce în vasta grădină a mănăstirii. Odată intrat pe această poartă din dreapta, către grădină, vei observa casa parohială formată din parter și etaj.

Casa parohială este cea mai veche clădire locuită din Transilvania și a fost construită în locul vechii cantine a mănăstirii. În fața casei parohiale se afla o mică moară cu 3 ciocanele, care funcționează chiar și azi datorită unui canal cu apă ce trece prin curte.

Sursa foto: lapasturistic.ro

Tot aici, în vecinătatea casei parohiale, se găsesc ruinele sălii capitulare, a bibliotecii și a dormitorului comun. Arhitectura ruinelor se remarca printr-o îmbinare unică de stil romanic cu gotic la ferestrele îngemănate: două ferestre gotice, cu arc frânt, încadrate în arcada romanică.

În grădina mănăstirii se află mormântul pictorului și graficianului sas Franz Pindur.

Locul, bântuit de călugării care mureau de tineri din cauza condițiilor austere

Potrivit legendelor, abația cisterciană de la Cârța ar fi bântuită de spiritele monahilor care mureau de tineri din cauza condițiilor de viață precare. Se știe despre călugării Ordinului Cistercian că duceau o viață foarte aspră, mâncând te-miri-ce -niciodată carne – și stând în frig.

Ei posteau întregul an, mâncau frunze de fag fierte și câteodată brânză. Toți dormeau într-o cameră pe fân. Când mureau, erau îngropați la mănăstire. Mormintele lor pot fi văzute și astăzi în curtea lăcașului de cult.

Citeste si Cine a fost singurul Patriarh al României care a fost căsătorit şi a avut copii. A rămas în memoria românilor prin celebra replică: „Hristos este sovietic”

Potrivit mărturiilor unor preoți care au slujit aici, locul este bântuit, scaunele se mișcă, iar zidurile vibrează.

„Se întâmplă lucruri stranii. În odaile de la parter și în beciuri se mișcă scaunele și tremură zidurile. Fostul preot era absolut convins că sunt fantome aici. N-ar fi exclus, pentru că în curtea mănăstirii la fiecare palma de pamant poți gasi oseminte omenești”, spunea preotul Michael Reger.

Abația cisterciană din Cârța, sursă de inspirație pentru filmul de groază “The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire”

Abația cisterciană de la Cârța a fost sursă de inspirație pentru filmul de groază “The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire”. Acțiunea filmului se petrece în această mănăstire, însă filmările nu au putut fi făcute în acest loc fiind plin de ruine, iar pentru filmări era nevoie de incinte intacte. Așa s-a decis ca filmul să fie turnat la Castelul Corvinilor, la Palatul Parlamentului și în studiourile Castel Film.

Citeste si EXCLUSIV Mica Romă, oraşul din care „a răsărit soarele românilor”. Locul încărcat de magie pe care orice român care se pretinde patriot ar trebui să-l viziteze măcar o dată în viaţă

Filmările au început pe 3 mai 2017 la studiourile Castel Film din București și s-au încheiat pe 23 iunie 2017, după 38 de zile de filmare. Pentru scenele filmate în interiorul Palatului Parlamentului, producătorii au plătit nu mai puțin de 5.000 de euro pe oră.

Acțiunea filmului se desfășoară în anul 1952 și îl are în centrul atenţiei pe demonul Valak, care este prizonier într-o mănăstire din România.

După ce o tânără călugăriță își ia viața în condiții misterioase la mănăstirea din Cârța, înalții prelați de la Vatican hotărăsc să cerceteze incidentul. În acest scop, sunt trimiși în România părintele Burke și o tânără novice, chiar înainte ca aceasta să își depună jurământul final.

Reușind să descopere taina blestemată a ordinului monahal, cei doi ajung să își riște nu doar viața, dar și credința și chiar propriul suflet în confruntarea cu prezența malefică ce bântuie mănăstirea, transformând-o într-un adevărat câmp de luptă al celor vii cu cei damnați.

Din distribuție fac parte mulți actori români, printre care: Maria Obretin, Ingrid Bișu, Dana Voicu sau Manuela Ciucur.