Locuri superbe ale României: Drumul vinului din zona Dealul Mare, atracţie europeană

Pe lângă celebrul castel Peleş, promovat ca un „trebuie văzut” către orice străin care doreşte să viziteze România, Asociaţia de Promovare a Turismului Prahova (APTP) vrea să insereze pe lista de obiective a turiştilor şi Drumul Vinului din Podgoria Dealul Mare. Promovată ca „Patria vinurilor roşii” zona a fost prezentată agenţiilor de turism în cadrul unei conferinţe ce a avut loc la începutul lunii septembrie cu scopul de a fi inclusă în pachetele lor turistice. ” Ne interesează ca turiştii să aibă Drumul vinului în vedere atunci când călătoresc în România. În tururile din ţară este inclusă aproape de fiecare dată o vizită la Peleş, iar de acolo este foarte uşor să facă şi un drum al vinului în drum spre aeroport, spre exemplu. De aceea, pe 9 septembrie a fost organizată o conferinţă business to business la care au participat agenţii de turism şi reprezentanţi ai unităţilor de cazare unde a fost prezentat Drumul Vinului cu scopul de a-l include în pachetele lor turistice”, ne-a declarat Anda Baciu,  Secretar General APTP. Potrivit acesteia, în momentul de faţă turiştii care merg pe Drumul Vinului sunt străini care vin cu afaceri în Ploieşti sau Bucureşti şi au ceva timp la dispoziţie până pleacă. „Numărul turiştilor este clar în creştere, dar nu avem statistici exacte pe această temă. Majoritatea provin din state europene”, explică secretarul general APTP.

Cum arată Drumul vinului în zona Dealul Mare

Drumul Vinului din judeţul Prahova, renumită pentru vinurile roşii care se produc acolo, reeditează un segment mai vechi dintr-un drum european al vinului construit de romani acum 2.000 de ani. Este o călătorie prin podgoria Dealul Mare, aflată pe aceeaşi latitudine cu regiunea Bordeaux din Franţa, de la Valea Călugărească la Tohani. Drumul include vizita la o cramă şi organizarea de degustări la Crama Budureasca, Domeniile Tohani sau Seciu. De asemenea,se vizitează obiective turistice precum Conacul Bellu, Mănăstirea Jercălăi, Mănăstirea Vărbila, Crama 1777 sau Mănăstirea Zamfira. „Turiştii sunt preluaţi de la hotel şi duşi la crama pe care doresc să o viziteze. Dacă programul este mai lung, de patru ore, aceştia merg în vie, li se explică cum i-a naştere vinul, după care merg în cramă unde pot observa tot procesul de fabricaţie. Totul se poate încheia cu o degustare şi, eventual, cu dejunul”, explică Baciu, potrivit căreia, în general, se creează grupuri de 6 până la 18 persoane.

Costurile pentru o excursie de o zi variază de la 55 de euro la 80 de euro, în funcţie de numărul de persoane.

Alte articole

Proiect american de un miliard de euro în Bihor! Vor fi angajați aproape 10.000 de oameni

Vizită la o noua Cramă Budureasca

Turiştii care doresc să se bucure de vechi şi nou în acelaşi timp pot petrece ceva timp la Crama Budureasca. Este situată în inima podgoriei Dealul Mare, într-o oază de linişte, unde se făcea vin încă de pe vremea dacilor.Inaugurată în primăvara anului 2013, crama are o suprafaţă de 5300 mp fiind una dintre cele mai noi şi mai mari crame din Dealu Mare. Este ingropată pe 3 dintre laturi pentru a se încadra perfect în peisaj şi pentru a beneficia de un control termic ridicat. Construcţia avangardistă şi tehnologia de ultimă oră utilizata pentru echiparea ei o face una dintre cele mai moderne crame din România, cu o capacitate de producţie şi stocare de 2,5 mil. litri vin. Complexul dispune de asemenea de birouri şi mai multe spaţii pentru degustare cu vedere spre sala baricurilor precum şi un magazin pentru desfacere şi vânzare.

De ce „Patria vinurilor roşii”

Potgoria Dealul Mare este supranumită ”Patria vinurilor roşii”, datorită solului, expoziţiei şi pantei dealurilor, dar şi a tehnicilor de cultură, a oamenilor. Vinurile roşii de aici sunt mai extractive, mai elegante şi cu arome deosebite, specifice soiului. De asemenea, vinurile albe sunt în acelaşi timp mai fine, mai corpolente, rotunde, datorită atenţiei acordate şi condiţiilor de aici şi cu aciditate moderată. Sunt soiuri locale româneşti care se exprimă foarte bine aici: Feteasca Neagră, considerată şi Ambasadorul Vinurilor Româneşti şi Feteasca Albă. De altfel, regiunea s-a bucurat mai tot timpul de notorietate in randul specialistilor de la noi si de peste graniţe, datorita amplasării geografice şi a condiţiilor pedoclimatice, comparate de foarte multe ori cu cele din Bordeaux.