Peştera Huda lui Papară se află în Munţii Trascăului, iar la ea se poate ajunge pe drumul naţional DN 75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parţial asfaltat, aproximativ 5 km, până în cătunul Sub Piatră.

Peştera se află la obârşia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieşului, şi cumulează toate superlativele posibile, atât din punct de vedere tehnic, cât şi al frumuseţii. Intrarea în peşteră este maiestuoasă, făcându-se printr-un portal de aproape 40 de metri înălţime, cu baza îngustă de doar 6 metri. O dată depăşit lacul format chiar la intrare, peştera începe să-şi dezvăluie bogăţia interioară. Vizitatorul rămâne cu răsuflarea tăiată la vederea Sălii Minunilor, o „încăpere” largă, cu dimensiuni apreciabile, 56mX92m şi o înalţime record, de 102 metri. Tavanul acestei săli este plin de stalactite imense, lungi de până la 8 m.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Marilu Dobrescu, mesaj cu subînțeles după despărțirea de ...

Câştigător Chefi la cuţite 2024. Surpriză uriaşă, cine ...

Citeşte şi Idei de weekend: Pietrele lui Solomon, un peisaj mitic, desprins din legendă FOTO

Termenul „huda” este un regionalism ce înseamnă groapă, peșteră sau adăpost, iar „papară” poate avea la origine latinul „papa” ce înseamnă conducator religios, preluat în limbile „barbare” papar. Astfel, Huda lui Papară ar putea înseamna adăpostul, casa conducatorului religios. În preistorie și în vremea dacilor peștera a fost folosită ca locuință și loc de cult. Nu departe de acest loc, la aproape 20 km se află ruinele cetații dacice, Apoulon (Piatra Craivii), unde se crede că Decebal și-a pus capăt zilelor.

Despre Huda lui Papară se spune că  ar putea fi peștera din muntele Kogaionon în care s-a retras timp de patru ani Zamolxes, regele zeu al dacilor. Controversele asupra personalității lui Zamolxes au început să apară odată cu menționarea lui de către Herodot, care scrie că Zamolxes a trăit în jurul anului 1400 îC și nu a fost un zeu închipuit. El este unul din cei trei mari profeți pre-biblici: Zamolxes, Zaratustra și Moise.

Citeşte şi 5 mistere nedezlegate ale istoriei dacilor

De asemenea, în jurul anului 1300, la numai 8 km de Hudă a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trascăului) pe ruinele vechiului castru roman. Se spune că aici ar fi stat închis Vlad Tepes, prizonierul lui Matei Corvin, înainte de a prelua pentru a treia oară tronul Valahiei. În legendă se spune că temnița castelului are legătură cu Huda lui Papară și că Ţepeș ar fi stat o perioadă în peşteră.

Citeşte şi Comoara din Peştera Bolii. Bogăţiile FABULOASE din spatele BLESTEMULUI

Locuitorii din micuța depresiune de la gura peșterii, dar şi turiştii care aleg să se cazeze sau să-şi aşeze corturile în zonă, au parte şi de un fenomen spectaculos, aici soarele răsare de două ori pe zi. O dată ca peste tot în lume, la orele dimineții, când apare de după culmea Bedeleului și se ridică pe cer. Dar după câteva ore el dispare după vârful peretelui de calcar ce adăpostește peștera. Acest perete acoperă aici jumătate din bolta cerului. După aproape două ore, soarele răsare din nou, în partea vestică a muntelui, și apune seara după culmile mai domoale de la vestul depresiunii.

Huda lui Papară este cea mai denivelată peşteră din România, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, dar şi cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa.

Din cauza pericolelor pe care le ascunde, este recomadată vizitarea numai alături de speologi, dar şi o excursie până la gura peşterii este o experienţă extraordinară, pe care numai natura o poate oferi.

Citeşte şi O cascadă din România a ajuns în topul celor mai frumoase locuri din lume VIDEO

În imediata apropiere a peşterii puteţi vizita schitul Sub Piatră. Dacă mai aveţi două ore disponibile pentru un drum dus-întors, merită să urcaţi pe traseul marcat cu cruce albastă până la Vânătare, o dolină imensă şi spectaculoasă, locul de captare a apelor care au format Huda lui Papară.

Citeşte şi ROMÂNIA MISTICĂ. Enigmele Bucegilor: de la „Gura de Rai”, la tunelurile secrete