Lovitură pentru Casa Regală. Prinţul Paul poate revendica o parte din averea Regelui Mihai

Conflictul dintre Casa Regală şi prinţul Paul de România, care datează din 1991, ar putea trece într-o nouă etapă, după ce ÎCCJ a publicat motivarea deciziei de a confirma o decizie dată în 1955 de tribunalul de la Lisabona conform căreia prinţul Paul este membru cu drepturi depline al Casei Regale.

Acum, prinţul Paul de România are posibilitatea să revendice o parte din averea Familiei Regale, inclusiv palatele Snagov şi Scroviştea. Prinţul Paul poate încerca să obţină o parte din avere în instanţă sau pe cale amiabilă. Această a doua variantă este, însă, puţin probabilă, Regele Mihai I şi prinţul Paul fiind în relaţii foarte reci. Casa Regală nu consideră că decizia Instanţei Supreme este una de natură să schimbe descendenţa familiei şi a subliniat că recunoaşterea hotărârii de la Lisabona asupra descendenţei lui Carol Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea nu creează niciun drept dinastic.

Prinţul Paul ar putea primi peste 60% din averea Casei Regale

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Între anii 1950 şi 1960, tribunalele din trei state europene au decis că averea Regelui Carol al II-lea al României să fie împărţită în mod egal între cei doi fii ai săi, Carol Mircea şi Mihai, şi ultima sa soţie, Elena Lupescu. Fiecăruia dintre cei doi fii îi revenea 37,5% din avere, în timp ce Elena Lupescu ar fi avut dreptul la 25%.

Alte articole

Ministrul Pîslaru se declară ”țap ispășitor” pentru noua lege a salarizării. ”Să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective”

Lucian Viziru a recunoscut că a consumat substanțe interzise: „În showbiz nu cred că există cineva care să nu fi consumat”

Ulterior, prinţului Paul, fiul lui Carol Mircea, i-a revenit şi partea moştenită de văduva Regelui, în total, 62,5% din averea Casei Regale.

Averea Casei Regale este formată din clădiri istorice, adevărate bijuterii arhitectonice, cum ar fi Castelul Peleş din Sinaia, şi diverse obiecte de artă. Prinţul Paul de România spunea că ar fi 40 de tablouri din colecţia regală care ar fi fost scoase din ţară după abdicarea Regelui Mihai, printre ele şi şase tablouri semnate de pictorul El Greco.

Avocatul Veronel Rădulescu, unul dintre cei care au susţinut cauza prinţului Paul, a declarat, la #romanaitv#, că semnificaţia deciziei ICCJ este una complexă, nicidecum una care îi conferă clientului său doar dreptul la o parte din avere: „Semnificaţia acestei decizii a ICCJ este una complexă. Practic, decizia Înaltei Curţi, care tocmai a fost redactată şi motivată, a fost recunoscută şi pe teritoriul României o sentinţă a tribunalului de la Lisabona, are o mulţime de consecinţe, pe care nu se ştie în ce măsură va dori prinţul Paul să le valorifice”.