Lovitură pentru milioane de seniori, Poşta Română NU mai vrea să livreze pensiile

Poşta Română primește aproximativ 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor și a altor beneficii sociale, dar 20% din această sumă se întoarce imediat la stat, prin costurile de procurare a numerarului, motiv pentru care compania ar dori ca acest serviciu să fie scos la licitaţie.

„Pentru Poşta Română, ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari”, a spus Ștefan, explicând că obligațiile legale de securitate generează cheltuieli suplimentare semnificative.

Bugetarii care încasează peste 11.000 de lei pe lună numai din sporuri de risc și suprasolicitare neuropsihică, deși lucrează la birou

”Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poşta Română.

Alte articole

Pensii 2024, topul „specialilor”. Cine este românul căruia poştaşul i-a adus 25.000 de lei în decembrie

Cine este românul cu patru pensii de Crăciun. Pensionarul a primit 14.800 de lei, dar e nemulțumit

Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poşta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii. Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate’, a declarat Valentin Ștefan, într-o conferință de presă.

Poșta Română distribuie pensii și alte beneficii pentru aproape 4,5 milioane de persoane

Valentin Ștefan a explicat că, în ciuda faptului că Poșta Română primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte considerabilă de bani se întoarce către stat, sub forma costurilor de procurare a numerarului. Din acet motiv, compaia își dorește ca acest serviciu să fie scos la licitație.

”Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash. Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională. Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii’, a explicat Ștefan.

Ministrul Muncii vrea ca pensiile să fie livrate pe card. Florin Manole explică cum pierde statul din colaborarea cu Poșta Română

Poșta Română distribuie pensii și alte beneficii pentru aproape 4,5 milioane de persoane, inclusiv alocații și indemnizații. Între 40% și 45% dintre pensionari încă primesc pensia în numerar, la domiciliu, prin intermediul poștașilor.

Întrebat de jurnalişti dacă se teme că Poşta Română ar putea rămâne fără acest serviciu, Ştefan a menţionat că ar reprezenta un lucru pozitiv pentru companie.

Mai mult, Ştefan a adăugat că veniturile realizate de Poştă din partea Ministerului Muncii reprezintă undeva la 36-37% de la Casa de Pensii şi undeva 7-8% de la ANPIS, dar sunt şi „principala cheltuială a companiei”.

Potrivit calendarului stabilit, pensionarii care își primesc drepturile prin Poșta Română vor începe să fie vizitați de factorii poștali începând cu 2 decembrie 2025, imediat după Ziua Națională. Distribuirea la domiciliu se va derula până pe 13 decembrie 2025, astfel încât toți beneficiarii care aleg plata în numerar să intre în posesia banilor în timp util.

Pentru pensionarii cu plata pe card, lucrurile se mișcă la fel de rapid, astfel că sumele vor fi virate în conturi pe 12 decembrie 2025, într-o zi de vineri. În majoritatea situațiilor, banii vor fi disponibili cel târziu în cursul zilei de 13 decembrie. La nivel național, aproximativ 2,5 milioane de pensionari au optat pentru această modalitate de plată, considerată mai comodă și mai sigură.

În situația în care factorul poștal nu îi găsește pe beneficiari la domiciliu, pensiile pot fi ridicate de la oficiul poștal în termen de două zile lucrătoare. Dacă acest termen este depășit, sumele sunt returnate către casele teritoriale de pensii, urmând să fie reprogramate pentru plată.

Manole: Plătim comisioane de 10 ori mai mari pentru pensiile care nu se încasează pe card

Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, a declarat, recent, că statul plătește comisioane semnificativ mai mari pentru distribuirea pensiilor în numerar, comparativ cu cele pentru plata pe card, și a anunțat lansarea unui program destinat încurajării trecerii voluntare la plata electronică.

„Comisioanele pe care le plătim la Poşta Română  sunt de 10 ori mai mari decât comisioanele pe care le plătim prin bancă atunci când plătim pensiile’, a afirmat Manole, explicând diferența majoră dintre costurile suportate la nivel bugetar.

Potrivit ministrului, distribuția pensiilor este în prezent împărțită în mod egal între cele două modalități, cu peste jumătate dintre pensionari care primesc banii pe card și jumătate care primesc banii în numerar, de la poștaș.

‘Pentru jumătatea pe card am plătit până la sfârșitul lui septembrie 6 milioane de lei comisioane bancare, pentru jumătatea pe cash am plătit comisioane la Poștă 60 de milioane de lei’, a precizat ministrul Muncii.

În acest context, Ministerul Muncii va demara un program de promovare a plății pensiilor pe card, fără a introduce obligații.

„Vom începe un program prin care să promovăm, fără să obligăm pe nimeni, încă o dată. Ar fi util cât mai mulți pensionari să accepte plata pensiei pe card. În Uniunea Europeană, în 2025, sper că nu pare exotic nimănui. E normalitate”, a subliniat el.

Florin Manole a legat măsurile privind modernizarea sistemului de plată a pensiilor de politicile care sprijină creșterea numărului de locuri de muncă.

‘De câte ori mă auziți vorbind despre ANOFM și subvenții pentru noi angajați? Să înțelegeți, cum e și corect, că vorbim despre noi contribuții la sistemul de pensii. Înseamnă, deci, că genul ăla de programe e un sprijin pentru angajați și un sprijin pentru angajatori, dar și un sprijin pentru pensionari’, a mai punctat ministrul Muncii.