„Am avut astăzi o întrevedere cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Austriei pe tema aderării României la spațiul Schengen, respectiv gestionarea provocărilor migraționiste. Cunosc situația generată de presiunea migratorie deosebită cu care se confruntă Austria – aproximativ 100.000 de solicitanți de azil doar în acest an și, din acest punct de vedere, înțeleg abordarea omologului meu la nivel politic intern.

În cadrul discuțiilor avute, i-am prezentat ministrului austriac date și statistici actualizate privitoare la modul în care România continuă să asigure protecția frontierelor externe în contextul fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, precum și modul în care România respectă obligațiile privitoare la înregistrarea persoanelor depistate cu intrare ilegală sau care solicită azil în România.

Alte Articole

Ana Maria Pantaze, croitoreasa care a câștigat „Românii ...

Virgil Popescu „a inventat o nouă taxă” pentru români. ...

Andrei Caramitru acuză Austria de sabotarea economiei românești: ...

Citește și Austria se opune aderării României la Schengen: „Sistemul este disfuncţional, nu poate fi extins”

Conform datelor furnizate de agențiile europene, în primele 8 luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia 3.574 de migranți au fost înregistrați în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în UE prin România.

Este un argument foarte solid care arată fără echivoc că România nu este pe ruta de migrație a Balcanilor de Vest. De altfel, seriozitatea, profesionalismul și nivelul de dotare ale autorităților române a fost în mod clar reflectat pozitiv în rapoartele elaborate de Comisia Europeană în urma vizitelor de evaluare realizate în țara noastră recent. De asemenea, nivelul foarte bun de pregătire constatat ca urmare a ultimelor evaluări făcute după 11 ani arată eforturile constante pe care le-am făcut, inclusiv din perspectiva investițiilor.

Pe lângă prezentarea punctelor de vedere, obiectivul discuțiilor noastre a fost să identificăm punctele comune pe marginea cărora să ne concentrăm în plan bilateral, respectiv la nivel european. În context, omologul meu m-a asigurat în mai multe rânduri că ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acțiune urgentă în privința gestionării provocărilor migraționiste care afectează Austria”, a transmis Lucian Bode.

Ministrul austriac de Interne se opunea aderării României la Schengen, în urmă cu câteva zile: „Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți”

În urmă cu câteva zile, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, lăsa să se înțeleagă că Austria nu poate fi de acord cu aderarea României la spaţiul Schengen, invocând insecuritatea graniţelor.

„Am avut 100.000 de migranți ilegali ridicați de poliție la granița cu Austria în acest an, dintre care 75.000 nu sunt înregistrați în nicio țară a Uniunii Europene. Astfel, din punctul de vedere al Ministerului de Interne al Austriei, protecția frontierei externe (frontiera Uniunii Europene – n.r.) nu funcționează. Acesta este motivul pentru care mai multe țări (de exemplu Austria, Germania, Republica Cehă, Franța, Danemarca, Suedia, Norvegia) continuă să-și controleze granițele naționale.

Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți. Din motive de securitate, Ministerul de Interne se pronunță împotriva ridicării controalelor la frontiere în acest moment”, au precizat reprezentanții Ministerului de Interne din Austria, într-un răspuns pentru Gândul.

Citește și Austria se opune intrării României în Schengen. Ministerul de Interne de la Viena: „Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți”