Lucian Onea vrea să rămână şef la DNA Ploieşti. Curtea de Apel Bucureşti judecă primul termen la contestaţia ordinului de revocare

În sala de judecată, avocatul lui Lucian Onea a declarat că revocarea din funcţia de conducere îl poate lăsa fără casă. Mai exact, se pare că procurorul are un contract de ipotecă cu o bancă, iar una dintre clauze este ca veniturile lui să nu fie diminuate, lucru ce s-a întâmplat o dată cu pierderea funcţiei de procuror şef. Astfel, instituţia bancară poate să desfiinţeze acest contract şi să-l execute pe Lucian Onea.

Secţia pentru procurori a CSM a decis, în ianuarie, să admită cererea şefului interimar al DNA, Călin Nistor, de a-l revoca pe Lucian Onea din funcţia de procuror DNA Ploieşti. 

Fostul şef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi-ar fi exercitat necorespunzător atribuţiile în momentul în care ar fi clasificat probe, motivează Secţia pentru procurori a CSM decizia prin care a avizat favorabil revocarea din funcţie a acestuia.

Alte articole

Lovitură de teatru: DNA a clasat dosarul „Dragnea, vizită la Trump” după patru ani de anchete şi procese. Motivul: fapta nu există!

DNA efectuează percheziții la Primăria Cluj-Napoca. Cine sunt persoanele vizate și ce posturi ocupă în primăria lui Emil Boc

„Din analiza motivelor invocate în adresa (…) a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, rezultă indicii cu privire la faptul că domnul procuror Lucian Gabriel Onea şi-ar fi exercitat necorespunzător atribuţiile specifice funcţiei, încălcând dispoziţiile articolului 33 din Legea 182/2002, care stipulează că este interzisă clasificarea ca interes de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, întrucât accesul la justiţie nu poate fi îngrădit. În aplicarea articolului 6 din Legea 304/2004, precum şi a principiilor care guvernează procesul penal, actele întocmite de organul de urmărire penală în cursul procesului penal nu pot fi clasificate în ceea ce priveşte mijloacele de probă administrate”, notează Secţia în motivarea deciziei, conform Agerpres.

De asemenea, arată sursa menţionată, Secţia pentru procurori reţine că privitor la sesizarea organelor de urmărire penală nu se regăseşte posibilitatea ca organul de urmărire penală să clasifice sesizarea primită.

„Nici în legătură cu probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii legea nu reglementează vreo situaţie în care procurorul poate fi îndreptăţit să clasifice o declaraţie de martor sau alt gen de declaraţii”, se precizează în document.

Prin urmare, arată Secţia, se apreciază că nici printr-un act normativ infralegal, de genul ordinului sau dispoziţiei, nu se poate dispune clasificarea unui mijloc de probă administrat în cursul urmăririi penale.

Totodată, Secţia pentru procurori a reţinut faptul că apariţia în mass-media a unor articole privind modalităţile prin care Lucian Onea ar fi înţeles să îşi îndeplinească atribuţiile specifice funcţiei este de natură să influenţeze în mod negativ percepţia opiniei publice asupra întregii activităţi a DNA Ploieşti.

Fostul şef DNA Ploieşti, Lucian Onea, şi fostul procuror DNA Ploieşti Mircea Negulescu sunt cercetați pentru constituire de grup infracţional organizat. Lucian Onea şi Mircea Negulescu sunt acuzaţi că au constrâns anumiţi martori să facă sesizări şi tabele false cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”. Potrivit unor surse judiciare, este vorba despre o sesizare întocmită de către fostul deputat Vlad Cosma pe numele unui cetăţean din Chişinău, Serghei Petruş. Vlad Cosma ar fi fost ameninţat de către Lucian Onea că îi va întocmi dosar penal surorii acestuia, Andreei Cosma. Ulterior, Vlad Cosma a declarat public că Serghei Petruş nu există.