Procurorul general a dispus încetarea delegării procurorului Lucian Papici de la şefia secţiei I a DNA

Miercuri, la ora 17.09, procurorul general Tiberiu Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie. Încetarea delegării lui Papici la şefia Secţiei I din DNA a venit după ce procurorul a finalizat ancheta în dosarul privind frauda de la referendumul privind demiterea preşedintelui României, în care inculpat este vicepremierul Liviu Dragnea.

În urmă cu o săptămână, Tiberiu Niţu îi prelungise lui Papici delegarea în funcţia de conducere cu încă trei luni, la cererea procurorului-şef al DNA, Laura Kovesi.

Tot miercuri, Tiberiu Niţu a semnat şi revocarea delegării adjunctului şefului secţiei I, Mariana Alexandru, acesta şi Lucian Papici urmând să activeze ca simpli procurori la DNA. Prin decizia procurorului general, în locul lui Papici a fost delegată în funcţie Iuliana Bendeac, iar în locul Marianei Alexandru a fost numit procurorul Viorel Cerbu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea. Papici a apucat să trimită dosarul lui Dragnea către procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi, aceasta urmând să dea avizul de legalitate al dosarului, înainte de trimiterea acestuia către instanţa de judecată.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că dosarul în care este cercetat Liviu Dragnea privind suspiciunile de fraudă la referendumul de demitere a şefului statului a fost finalizat şi i-a fost înaintat pentru verificarea legalităţii soluţiei date de procurorul de caz.

„În ceea ce priveşte dosarul privind suspiciunile de fraudă la referendum, în care este implicată o persoană care deţine o funcţie importantă în stat, dosarul a fost finalizat, urmărirea penală a fost finalizată. Procurorul mi-a prezentat un proiect de soluţie. Urmează să verific legalitatea soluţiei şi să mă pronunţ în perioada imediat următoare. Este vorba de cazul Dragnea”, afirmă şeful DNA.

Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare de procurorii DNA pe 6 septembrie 2012, pentru că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie folosind zece metode, printre care votul multiplu, turismul electoral, falsificarea de semnături.

Potrivit DNA, Liviu Dragnea este urmărit penal pentru săvârşirea a patru infracţiuni: folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; asociere pentru săvârşirea de infracţiuni; instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane; instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.

În rezoluţia de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al PSD, Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei în vederea obţinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29 iulie, care să garanteze validarea acestuia.

„Astfel, acesta a iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale, precum şi primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă”, se arăta într-un comunicat al DNA.

Procurorii mai susţin că „sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine şi recomandări cu conţinut ilicit, destinate coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanţi”.