Ludovic Orban, trimis în judecată. Detalii din RECHIZITORIU: „Banii trebuie să fie CASH”

Conform documentului, în contextul lansării la 26 februarie a candidaturii inculpatului Ludovic Orban pentru funcția de primar al municipiului București, acesta a inițiat în nume personal activități de natură a-i asigura sprijin financiar și mediatic în timpul campaniei electorale.

Astfel, folosindu-se de influența pe care o avea în calitate de persoană cu funcție de conducere, respectiv prim-vicepreședinte al partidului din care face parte (n.r. PNL), Orban i-a cerut unui om de afaceri suma de 50.000 euro, arătând că banii vor fi remiși unor persoane ce își desfășoară activitatea în mass-media, pentru promovarea imaginii sale în campanie.

Anchetatorii notează că între omul de afaceri și Orban nu exista o relație de prietenie, însă cei doi se cunoșteau.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Astfel, la data de 1 martie 2016, inculpatul Orban Ludovic și (…) au purtat discuții pe diverse teme, inclusiv de natură politică, fără legătură cu cauza. În continuare, dialogul s-a îndreptat spre cheltuielile cu campania electorală, respectiv cele aferente mass-media, ocazie cu care inculpatul Orban Ludovic i-a spus lui (…) că îl va căuta săptămâna următoare ca să-i spună exact și să-i arate ‘obligațiile sale în media’, menționând că are un buget limitat în campanie de 100.000 euro. De asemenea, Orban Ludovic a afirmat că dorește ‘să aibă canale deschise’ pe posturile de televiziune (…), (…) și (…), arătând că (…) nu îl interesează”, se arată în document.

Alte articole

Ministrul Apărării, Radu Miruță, și Gheorghiță Vlad, șeful SMA, știau de dosarul de la DNA. Audierile au fost amânate din cauza ședinței CSAT pe tema dronei ruse care a lovit blocul din Galați – SURSE

Radu Miruță, despre anchetarea șefului Statului Major al Apărării: ”Este o situație neplăcută pentru Armata Română. Vom avea o analiză împreună cu domnul președinte”

Potrivit rechizitoriului, cei doi s-au întâlnit la 20 martie, iar din discuțiile lor a rezultat că Ludovic Orban a cerut banii în numerar, „nu altfel”.

„Ulterior, la 20 martie 2016, (…) s-a întâlnit cu inculpatul Orban Ludovic tot la domiciliul celui dintâi, ocazie cu care inculpatul i-a comunicat că are nevoie de 50.000 de euro în numerar, pentru a-i da mai departe numiților (…) de la (…) și (…) de la (…), persoane cu poziții de decizie în cadrul celor două posturi de televiziune, în vederea promovării imaginii sale ca și candidat la Primăria Capitalei. (…), din discuție a rezultat că sumele respective erau cerute în numerar tocmai fiindcă erau pentru cei doi personal, și poate doar puțin pentru posturile TV, deoarece Orban Ludovic a precizat că banii trebuie ‘cash, iar nu altfel'”, spun procurorii.

De asemenea, Orban a arătat că are nevoie de suma cerută, eventual în tranșe, începând cu prima săptămână din luna aprilie.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe deputatul Ludovic Orban, la data faptei prim-vicepreședinte al unui partid politic, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite.

„La 20 martie, cu ocazia unei noi întrevederi, Orban i-a pretins omului de afaceri suma de 50.000 euro în numerar, așadar nu în vreo modalitate legală, precum și cu depășirea plafonului stabilit prin Legea finanțării partidelor politice, cu precizarea că va trebui să remită banii unor persoane pe care le-a menționat, cu funcții de decizie în cadrul a două posturi de televiziune, pentru a fi promovată imaginea candidatului. Acesta a mai precizat că are nevoie de suma solicitată în aproximativ una — două săptămâni”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

DNA precizează că omul de afaceri a acceptat să efectueze plata sumei de 50.000 euro în considerarea funcției de conducere pe care Ludovic Orban o deține în cadrul partidului politic și a potențialului de intervenție al acestuia în domenii de interes pentru afacerile controlate de el.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză, respectiv cea a controlului judiciar.