Ludovic Orban: „Vom sesiza şi noi CCR”

Premierul desemnat, Ludovic Orban, a declarat luni că în cazul în care va exista un temei solid, liberalii vor sesiza Curtea Constituţională pe tema absenteismului de la votul privind învestirea noului Cabinet.

„Absenţa, boicotul acestei şedinţe echivalează cu un refuz de îndeplinire a obligaţiilor constituţionale de către parlamentari şi cu o încălcare a angajamentului contractului de reprezentare pe care îl are fiecare parlamentar faţă de cetăţenii care i-au acordat votul. (…) Le vom cere parlamentarilor care chiulesc să vină la muncă, aşa cum le cere orice cetăţean care ţine la democraţie şi la funcţionarea instituţiilor statului. Faptul că nu va exista cvorum este un argument în plus privitor la necesitatea dizolvării acestui Parlament”, a spus Orban după şedinţa Biroului Executiv al PNL.

El a arătat că PNL ia în calcul sesizarea CCR dacă parlamentarii nu se prezintă la vot.

„Am făcut o evaluare din punct constituţional. Dacă vom considera că avem un temei solid, vom sesiza CCR”, a spus Orban.

Alte articole

CCR a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate privind reforma pensiilor magistraților

CCR a amânat decizia privind legea referitoare la pensiile private până pe 12 noiembrie. Ce prevede actul legislativ controversat

CCR a admis sesizarea PSD şi a decis luni că există un conflict juridic între Parlament şi preşedinte în ceea ce priveşte nominalizarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier. 

Marcel Ciolacu, despre decizia CCR în cazul Orban: „Mă bucur că democraţia funcţionează încă în România

Curtea Constituţională a admis sesizarea făcută de preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Seantului ca urmare a desemnării lui Ludovic Orban ca premier, după ce acesta a fost demis prin moţiune de cenzură, afirmă surse din cadrul Curţii.

Aceleaşi surse afirmă că decizia Curţii este determinată de faptul că Orban nu este susţinut de o majoritate în Parlament.

Decizia vine cu aproximativ o oră înainte ca Parlamentul să se întrunescu pentru a da votul de învestitură Guvernului Orban ll.

Curtea Constituţională a fost sesizată, în 10 februarie, de către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului cu privire la conflictul juridic Parlament – Preşedinte legat de nominalizarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier. Conform textului sesizării conflictul  de natură constituţională constă în exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui.

”Conflictul juridic de natură constituţională constă în exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor Preşedintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţia României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru, prin  Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 6 februarie 2020,  cu încălcarea, în mod direct sau indirect, a următoarelor principii sau dispoziţii constituţionale: 1. principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); 2. obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I;  3. obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a”, se arăta în textul sesizării.

În opinia PSD, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. 

”Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României  încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la „alegeri anticipate””, se arăta în sesizare.