Lumea islamică îşi publică manuscrisele rare! Acestea se vor găsi online şi vor fi gratuite

Colecţia de lucrări în limba arabă, persană şi turcă, care datează din secolul 9 până în secolul 20, a fost digitalizată de Biblioteca Naţională a Israelului. De asemnea, au fost incluse şi volume preţioase precum Coranul („Qur’an”),dar şi lucrări literare decorate cu aur şi lapis lazuli.

Din colecţia bibliotecii face parte şi o copie iraniană a „Tuhfat al-Ahrar”, realizată la trei ani după finalizarea în 1484 a colecţiei de versuri de poetul persan Nur al-Din Jami. Fiecare pagină este luminată cu foaie de aur, cuprinde ilustraţii, între care un joc polo şi o scenă dintr-o grădină, şi caligrafie medievală.

Citeşte şi: Românii împrumută din ce în ce mai puţine cărţi! Numărul se află pe un trend descendent

„Este splendid. Fiecare margine este decorată cu foaie de aur şi picturi foarte delicate. Fiecare pagină este diferită. Veţi vedea desene cu gazele, flori şi plante”, a declarat pentru The Guardian Dr. Raquel Ukeles, curator al colecţiei „Islam şi Orientul Mijlociu” a Bibliotecii.  

Alte articole

Bunica de 84 de ani din Maramureș care citește o carte pe săptămână. Recenziile sale video i-au cucerit pe internauți. Ultima dorinţă: să termine de citit al treilea volum din „Urzeala tronurilor”

Monica Tatoiu, amintiri din tinerețe: „Poker jucam pe dezbrăcate. Și pe bani și pe împrumut. Foarte mișto am fost”

Decoraţiile de pe prima şi ultima pagină au fost adăugate ulterior, aparent în secolele 17 – 18, dar sunt realizate în stilul secolului 15. Ukeles a mai spus că astfel de manuscrise sunt prea delicate pentru a fi expuse permanent.

„Ce este minunat la digitalizare este că te poţi apropia foarte mult. Doar cu ajutorul acestui proces am remarcat anumite detalii unice. Chiar şi cu o lupă nu ai putea aunge acolo”, a adăugat Raquel Ukeles. 

Citeşte şi: Ambasadorul Chinei în Israel a fost găsit mort în casă

Între comorile colecţiei se află şi un Coran în miniatură, datând din secolul 10. El are dimensiuni de 37 x 68 mm. „Nu a fost făcut pentru studiu, ci mai degrabă pentru protecţie, ca o amuletă”, a mai spus Ukeles.

Cele mai multe dintre manuscrise au fost lăsate moştenire de Abraham Shalom Yahuda (1877-1951), cărturar arab-evreu născut în Ierusalim, unul dintre cei mai importanţi colecţionari de la începutul secolului trecut.