Lumina Sfântă de la Ierusalim a ajuns în România. Tradiţii din noapte de Înviere

Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă sâmbătă seară, cu un avion special, la Bucureşti. De aici, Lumina Sfântă va fi dusă cu trei avioane de mici dimensiuni la Suceava, Satu Mare (cu escală în Cluj-Napoca) şi Timişoara. La Catedrala Patriarhală din Capitală, Lumina Sfântă va fi oferită credincioşilor, la slujba de înviere de la miezul nopţii, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel. Tot Lumină de la Ierusalim va aduce şi primarul din Mangalia. A zburat după ea cu un avion închiriat din banii primiţi de la mai mulţi oameni de afaceri din domeniul turismului. 

04 mai 2013, 14:04
Lumina Sfântă de la Ierusalim a ajuns în România. Tradiţii din noapte de Înviere

De la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi dusă cu trei avioane de mici dimensiuni la Suceava, Satu Mare (cu escală în Cluj-Napoca) şi Timişoara, pentru clerul şi credincioşii ortodocşi din nordul şi vestul ţării.

La Catedrala Patriarhală din Capitală, Lumina Sfântă va fi oferită credincioşilor, la slujba de înviere, de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel.

Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşti la Ierusalim, când, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 – 14,30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc ce se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care în primele minute nu frige. Lumina este adusă credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.

În bisericile ortodoxe, slujba de înviere va începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. La miezul nopţii, preoţii vor ieşi din biserici şi vor chema credincioşii cu îndemnul „Veniţi de luaţi Lumină!”. În multe locuri, Lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşte.

După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul avându-l în frunte pe preot înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Apoi, se intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până la 3.00 dimineaţa.

Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului.

Tot de Paşti, credincioşii aprind lumânări pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomană celor sărmani.

Duminică, spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite în 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „”Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.