Mădălin Ionescu a petrecut minivacanța de 1 Mai în Grecia. Cât a plătit jurnalistul pe un gyros: „Nivelul de trai nu e negociabil la infinit”

Mădălin Ionescu și soția lui, Cristina Șișcanu, au ales din nou peninsula Halkidiki, una dintre destinațiile lor preferate. Într-o perioadă în care costurile au crescut semnificativ în multe domenii, prețul unui gyros pare să fi rămas la același nivel, lucru care l-a surprins pe jurnalist.

Citește și: Motivul pentru care Cristina Șișcanu și Mădălin Ionescu voiau să se mute în Italia: „Am avut discuții lungi pe tema asta”

Mădălin Ionescu: „Gyros-ul nu trebuie să sară peste o anumită limită”

„Mi se pare fascinant faptul ca de 15 ani, de când mergem frecvent în Grecia, chiar de mai multe ori pe an, în 90 la sută din cazuri gyros-ul și-a păstrat prețul: 5 euro. E ca o unitate de măsură a nivelului de trai al grecilor. Gyros nu e doar un produs alimentar. E un reper social.

Povestea lui începe, paradoxal, nu în Grecia modernă, ci în Imperiul Otoman. Strămoșul direct este döner kebab, carne gătită pe un ax vertical rotativ, o tehnică apărută în Anatolia secolului XIX. Din același ADN culinar se trag și shawarma (așa scriu arabii), în Orientul Mijlociu, și variantele balcanice.

Alte articole

Nicușor Dan i-a decorat pe Anghel Iordănescu și jucătorii care au câștigat Cupa Campionilor Europeni cu Steaua București în 1986

Verificați cardurile! Au intrat pensiile și ajutoarele de 500 de lei de la stat. Ce categorii de pensionari iau bani în plus în luna mai

Dar ceea ce au făcut grecii după anii 20 ai secolului trecut, odată cu schimburile masive de populație dintre Grecia și Turcia, a fost o transformare profundă. Au înlocuit mielul predominant cu porc sau pui. Au adăugat pita. Au pus cartofi prăjiți în interior (gest aproape revoluționar pentru puriști).

Au creat sosul tzatziki. Și au transformat un preparat de influență turcească într-un simbol național. Gyros-ul nu e doar mâncare. E un fenomen cultural și social. În timp ce în România prețurile alimentelor cresc de mai multe ori pe an, inclusiv în restaurante, uneori haotic, în Grecia există un prag psihologic.

Gyros-ul nu trebuie să sară peste o anumită limită. De ce? Pentru că gyros-ul este echivalentul unei mese accesibile pentru toată lumea: muncitorul de pe șantier, studentul fără bani, turistul grăbit, pensionarul, dar este mâncat cu mândrie și de bogătași sau de politicieni. Este fast-food-ul democratic.

Dacă prețul lui scapă de sub control, nu mai vorbim doar de inflație. Vorbim de ruptură socială. Gyros-ul funcționează ca o ‘valută paralelă’. Grecii sunt în stare să iasă în stradă dacă prețul gyros-ului crește. Criza datoriilor din anii 2010 a arătat clar că societatea greacă reacționează atunci când nivelul de trai este perceput ca fiind încălcat. Gyros-ul este ultima frontieră a bunului-simț economic.

Un fel de ‘până aici’. În Grecia, există încă o formă de solidaritate puternică între micii antreprenori (proprietarii de souvlaki shops), clienții lor și presiunea socială. Așadar o pită caldă, carne rumenită, cartofi, sos alb cu usturoi, hârtia subțire care se pătează de grăsime-un produs aparent banal – conține o idee mare, aceea că o societate sănătoasă își apără lucrurile mici. Pentru că sunt ale tuturor.

Gyros-ul nu e doar mâncare. Este un acord nescris între oameni. Un acord ferm care spune în felul lui ceva care ar trebui să fie esențial și pentru noi românii: nivelul de trai nu e negociabil la infinit!”, a scris Mădălin Ionescu pe Facebook.