‘Poziţia pe care ministrul român de externe a exprimat-o ieri este cât se poate de clară şi nu este cazul să o explicăm suplimentar: tratatul politic bilateral de bună vecinătate din 1996, conform art 15 şi anexei la tratat, nu dă dreptul Ungariei să ceară României să adopte măsuri care să implice autonomia teritorială pe criteriu etnic sau drepturi colective pentru minorităţi, iar Ungaria a acceptat acest lucru prin textul tratatului. Acesta este singurul aspect cu privire la care se poate spune că autonomia este o chestiune bilaterală. Prin urmare, sugerăm ca partea ungară să citească Tratatul cu atenţie şi să respecte prevederile sale’, se afirmă într-un comunicat al Direcţiei Purtător de Cuvânt şi Comunicare din cadrul MAE.

În ceea ce priveşte relaţia României cu cetăţenii săi, aceasta nu priveşte niciun alt stat, inclusiv Ungaria, adaugă sursa citată.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

Pânişoară, candidatul ecologiştilor îl spulberă pe Cîrstoiu: ...

‘Pe de altă parte, luăm notă de faptul că MAE ungar susţine, prin purtătorul său de cuvânt, că ‘iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale’, ceea ce reprezintă un progres faţă de discursul recent din România al premierului Orban, care spunea că ‘Dacă maghiarii din Transilvania ar ajunge în situaţia în care să nu primească de la statul român resursele care li se cuvin, atunci pot conta pe susţinerea Ungariei (…). De multe ori, în Occident, disputa pe tema autonomiei este şi o problemă financiară’, se arată în comunicatul MAE român.

Reacţia diplomaţiei de la Bucureşti vine după ce purtătoarea de cuvânt a MAE ungar, Anna Nagy, a declarat vineri pentru MTI că păstrarea chestiunii autonomiei pe agendă nu încalcă nici pe departe Tratatul de bază româno-ungar, întrucât acesta stipulează că situaţia minorităţilor este o problemă bilaterală.

Potrivit agenţiei naţionale de presă ungare, ea a reacţionat la o declaraţie de joi a ministrului român de externe, Titus Corlăţean, care a afirmat că sprijinul ungar pentru autonomia etnică încalcă Tratatul de bază româno-ungar.

În ceea ce priveşte autonomia, Anna Nagy a spus că guvernul român riscă mai degrabă să provoace o dispută cu proprii cetăţeni decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba în principal despre un demers al unor cetăţeni români de etnie maghiară.

Totuşi, istoria arată că autonomia nu poate fi obţinută fără sprijinul ţării-mamă, a spus Nagy, adăugând că iniţiativele Ungariei nu au drept scop obţinerea autonomiei teritoriale.

‘Acest lucru este frecvent interpretat greşit de partea română’, a mai afirmat ea.