Cand isi pierd controlul, unii parinti recurg la bataie. Desi stiu si ei ca nu asa se face educatia copiilor. Mai mult copiii sunt „educati” ca este ceva normal sa loveasca atunci cand sunt nervosi.
Cel mai simplu si eficient element de calmare este respiratia adanca. Daca nu te ajuta, paraseste locul in care te-ai enervat. Ofera-ti ragazul necesar de a elibera furia si intoarce-te pentru o discutie calma cu copilul tau.
Un alt lucru important este sa treci usor pentru „greselile” marunte si facute neintentionat. Daca bagi in seama toate lucrurile marunte vei acumula si mai repede frustrari care la un moment dat vor refula nefericit printr-o alta „corectie” aplicata copilului. In plus, daca-l bati la cap pentru toate nimicurile, copilul isi va forma despre sine parerea ca „Nu e bun de nimic!”. Sau va deveni „imun” la toate certurile, tipetele isteriile etc. ale parintelui.
Daca vrei sa-ti disciplinezi copilul, trebuie sa te focusezi pe efectele pe care le produce comportamentul copilului asupra celorlalti si nu pe copil. Asa ca in loc sa-i spui „Intotdeauna iti scapa lingura din mana!” sau „Esti asa de neindemanatic /nepriceput”, ii explici mai bine ca „Ai facut murdarie, iar acum eu trebuie sa fac curat. Crezi ca poti fi mai atent data viitoare, ca sa nu se mai intample acest lucru”.
Educatie copii – sfatul 2: Transmite-i copilului mesaje pozitive
Exista si cealalta extrema. A parintilor prea „moi”. Potrivit unui studiu realizat de Cadet Forces, unu din patru parinti nu-si disciplineaza copilul de frica sa nu fie prea „duri”. Insa toti copiii trebuie sa stie daca a facut ceva bine sau ceva rau. Insa, cea mai buna tactica este lauda faptelor bune si nu critica faptelor rele. De exemplu, in loc sa-i spui de fiecare data (eventual sa tipi dupa nenumarate „atentionari”), „NU mai face zgomot cand eu vorbesc la telefon”, sa-l lauzi atunci cand ai observat ca s-a jucat in liniste cand tu ai vorbit la telefon: „Sunt foarte mandru/mandra de tine ca te-ai jucat frumos si nu ai facut galagie etc., cand eu am vorbit la telefon”. Foarte important, intotdeauna dupa o lauda sa mentionezi si „sursa”. Mai exact, nu generalizezi spunandu-i doar „Ce copil cuminte ai fost!”. Ci trebuie explicat: „Ce cuminte ai fost cand am mers in parc si n-ai mai tipat, n-ai mai lovit copiii etc.”. In acest fel, copilul va sti ce anume a facut bine si se va simti foarte mandru. Mai mult, in dorinta de a primi noi laude, va incerca din rasputeri sa repete comportamentul. Acelasi lucru se va intampla si la faptele rele. Copilul priveste cearta ca pe o „atentie” din parta parintelui si se va stradui sa le repete.
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.