MAI vrea ca uciderea unui poliţist să fie pedepsită cu închisoarea pe viaţă. Cinci ani după gratii pentru tulburarea liniştii publice

Printre propunerile ministrul de Interne înaintate către ministrul Justiţiei privind modificarea Codului Penal, se numără înăsprirea pedepselor pentru ultraj şi ultraj judiciar.

„A devenit un fapt curent ca intervenţia poliţiştilor sau jandarmilor, în situaţiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, să se soldeze cu ameninţări, loviri sau alte violenţe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat. Nu întâmplător, în semestrul I al acestui an, se constată o creştere a numărului infracţiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliţiei Române (+7,3%)”, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, se mai precizează că există „o îngrijorare” în rândul poliţiştilor, jandarmilor sau altui personal din domeniul ordinii publice, cum că statul nu instituie măsuri de protecţie a personalului său, precum şi o lipsă de încredere şi critici în rândul populaţie despre modul de intervenţia a autorităţilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministerul de Interne propune, în acest sens, reformularea alineatului 4 al articolului 257 din Codul Penal privind ultrajul, astfel că pentru faptele de ultraj „comise asupra unui poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.”

Alte articole

Remorcher scufundat în Marea Neagră, aproape de Neptun. MAI intervine pentru salvarea militarilor

MAI face angajări. Peste 3.600 de posturi au fost scoase la concurs pentru polițiști, jandarmi și pompieri

În prezent, Codul Penal nu prevede pedeapsa cu închisoarea pentru faptele de ultraj comise împotriva forţelor de ordine.

Mai mult, şi ultrajul judiciar ar putea fi modificat în acelaşi sens, astfel că „săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.”

O altă propunere o reprezintă pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru uciderea unui poliţist. În prezent, pedeapsa maximă aplicabilă pentru această faptă este de 15 – 30 de ani.

„Raportat strict la calitatea de poliţist sau jandarm, persoană învestită cu exerciţiul autorităţii publice, legea nu prevede posibilitatea ca în cazul uciderii sale să fie aplicată pedeapsa detenţiunii pe viaţă. Evidenţiem faptul, că în legislaţia penală anterioară exista o asemenea posibilitate (Codul penal din 1968 – art. 176 lit. g)”, arată reprezentanţii ministerului de Interne.

Astfel, la alineatul 1 al articolului 189 privind omorul calificat din Codul Penal, care spune că „omorul săvârşit în vreuna din următoarele împrejurări: a) cu premeditare; b) din interes material; c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse; d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni; e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor; f) asupra a două sau mai multor persoane; g) asupra unei femei gravide; h) prin cruzimi, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi” s-ar putea adăuga:

„i) împotriva unui judecător, procuror, poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii”.

În plus, ar putea fi majorată pedeapsa pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, astfel că „violenţele comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică” nu vor mai fi pedepsite cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, ci doar cu închisoare de la un an la cinci ani

„Tulburarea ordinii şi liniştii publice produce, în conştiinţa opiniei publice, o stare de nelinişte şi de insecuritate a relaţiilor de convieţuire socială. Intervenţia promptă a organelor de aplicare a legii (poliţie şi/sau jandarmerie), în cazul săvârşirii unor fapte de tulburare a ordinii şi liniştii publice, reprezintă o cauză favorizatoare a comiterii, ulterior, de către cei cercetaţi/sancţionaţi, a unor eventuale acte de răzbunare împotriva poliţiştilor care au efectuat investigaţiile. În acest context, considerăm utilă reanalizarea principiului noii politici penale. (…) O astfel de abordare este de natură să asigure o protecţie efectivă a celor însărcinaţi cu aplicarea legii şi să evite percepţia populaţiei că sistemul sistemul judiciar nu este eficient şi îndeajuns de preocupat în a-i asigura securitatea socială”, se arată în documentul transmis ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, anunţa, săptămâna trecută, că va discuta cu ministrul Justiţiei despre înăsprirea legislaţiei penale pentru faptele de ultraj împotriva poliţiştilor, astfel încât să fie luată în vedere propunerea făcută în 2015, care nu s-a materializat, privind majorarea limitei pedepselor pentru faptele de ultraj, atunci când victima acestor fapte este un poliţist sau un jandarm.

„În 2015, după moartea poliţistului Ionescu, de la Brigada Poliţiei Rutiere, Ministerul Afacerilor Interne a înaintat o propunere ministrului Justiţiei. Propunerea viza majorarea limitei pedepselor pentru faptele de ultraj, atunci când victima acestor fapte este un poliţist sau un jandarm. Voi discuta personal cu ministrul Justiţiei pentru ca această propunere care nu s-a materializat să fie avută în atenţie şi considerată o prioritate în pachetul legislativ care va viza modificarea legislaţiei penale”, a declarat ministrul de Interne.