Maia Sandu a fost așteptată cu proteste gălăgioase la vizita în Găgăuzia. Protestatarii proruși au rupt cordonul poliției și i-au cerut președintei Republicii Moldovei să plece

Vizita preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în regiunea autonomă Găgăuzia din cadrul Republicii Moldova a fost marcată miercuri de ciocniri între poliţie şi protestatari proruşi, informează EFE și Agerpres.

Citește și Marcel Ciolacu: Doamnă Maia Sandu, sunteţi cea mai dârză femeie pe care am cunoscut-o, după mama mea

Ciocnirile au avut loc în apropierea universităţii din capitala regională, Comrat, unde grupuri de oameni protestau împotriva preşedintei proeuropene Maia Sandu.

Zeci de persoane au fost aduse în faţa Universităţii de Stat din Comrat, unde ar urma să aibă loc o întrevedere a Maiei Sandu cu mai mulţi aleşi locali.

Alte articole

Oligarhul Vladimir Plahotniuc riscă 25 de ani de închisoare

Maia Sandu cere retragerea trupelor ruse din Transnistria: „Ucraina și Moldova se confruntă cu agresiunea Rusiei”

Conform sursei citate, la un moment dat, protestatarii au încercat să rupă cordonul poliţiei, scandează lozinci antiguvernamentale şi solicită ca Maia Sandu să părăsească Găgăuzia.

Maia Sandu, care va candida pentru un nou mandat în alegerile prezidenţiale din octombrie, avea programat să se întâlnească miercuri cu reprezentanţi ai regiunii autonome, care acuză Republica Moldova că a impus o blocadă economică în Găgăuzia, care menţine legături strânse cu Kremlinul.

Başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, o avertizase pe Sandu că va fi întâmpinată cu proteste din cauza presupusei presiuni exercitate de Chişinău asupra autorităţilor regionale.

Printre cei prezenţi la protestul de la Universitatea de Stat din Comrat se află mai multe persoane afiliate başcanei Evghenia Guţul, inclusiv adjunctul şi un consilier al acesteia.

Pe lângă cele precizate anterior, în timpul vizitei pe care a efectuat-o marţi la Moscova, Guţul nu a exclus să fie reţinută imediat ce revine în Republica Moldova din cauza legăturilor sale cu partidul pro-rus Şor, dat fiind că Parchetul a prezentat acuzaţii împotriva ei la începutul lunii aprilie, pe fondul unei anchete privind corupţia în rândul partidelor.

Recent, ea a avertizat că Găgăuzia îşi va declara independenţa faţă de Republica Moldova dacă aceasta din urmă încearcă să unească cu România şi a insistat, pe aceeaşi linie cu regiunea separatistă prorusă Transnistria din Republica Moldova, că va cere ajutor Rusiei dacă Chişinăul va decide să trimită trupe în regiune.

Marţi, la Moscova, Guţul a semnat un acord cu banca rusă Promsviazbank (PSB) care le va permite locuitorilor acestei regiuni să utilizeze cardurile bancare ruseşti MIR.

„Este un moment foarte important pentru noi. Rusia a salvat din nou poporul nostru şi şi-a confirmat statutul de prieten şi apărător al găgăuzilor”, a declarat ea cu acel prilej.

Guţul şi-a amintit de vizita sa din martie, când i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin tarife preferenţiale pentru exportatorii de produse găgăuze, preţuri mici la gazul rusesc şi acces la sistemul de plată rusesc MIR, potrivit NewsWeek.ro.

Republica Moldova intenţionează să organizeze simultan la 20 octombrie alegeri prezidenţiale şi un referendum pentru integrarea în Uniunea Europeană, în condiţiile în care atât găgăuzii, cât şi transnistrenii vor să rămână pe orbita rusă.

Oamenii din Găgăuzia vorbesc preponderent limba rusă

Găgăuzii, de origine turcică şi de credinţă ortodoxă, vorbesc preponderent limba rusă, motiv pentru care Maia Sandu pledează pentru introducerea unui program obligatoriu de studiu al limbii române, limba oficială în Republica Moldova, potrivit Constituţiei, scrie EFE.

Citește și Maia Sandu, primită la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis! ”Ajutăm în continuare Republica Moldova, inclusiv în ceea ce privește aderarea la UE”

În anul 2023, Republica Moldova a înăsprit pedepsele împotriva separatismului şi a altor conspiraţii împotriva statului central în codul penal, un avertisment clar la adresa regiunii autonome proruse, consideră EFE.

Găgăuzia, care a existat pentru scurt timp, ilegal, în anul 1990, ca republică autonomă independentă în componenţa Uniunii Sovietice, a devenit regiune autonomă în cadrul Republicii Moldova în 1994.