Măicuţă făcătoare de fraudă. Stareţa de la Mănăstirea Sfintei Cruci, cercetată de DIICOT

Poliţiştii au făcut joi dimineaţă 23 de percheziţii în şapte judeţe, la locuinţele mai multor persoane suspectate de spălare de bani, prin intermediul unei mănăstiri. Implicat în acest dosar este Marin Miron, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România. Acesta se folosea de o stareţă pentru a accesa fondurile mănăstirii.

04 apr. 2013, 16:27
Măicuţă făcătoare de fraudă. Stareţa de la Mănăstirea Sfintei Cruci, cercetată de DIICOT

Şeful DIICOT Mureş, Alin Lazăr, a declarat, joi, că audierea tuturor celor 17 suspecţi în cazul de spălare de bani prin intermediul unei instituţii de cult, inclusiv a unei stareţe de la Mănăstirea Sfântei Cruci din Oradea, s-a încheiat după aproximativ şapte ore.

Potrivit sursei citate, deocamdată cele 17 persoane audiate sunt cercetate în libertate.

„Încă nu s-a luat măsura reţinerii pentru niciuna din cele 17 persoane implicate. În zilele următoare vom aduce şi alte persoane la audieri, după ce terminăm verificările bancare. Trebuie să conturăm întregul grup”, a arătat Lazăr.

Potrivit acestuia, în cursul zilei de joi, poliţiştii şi procurorii au ridicat mai multe documente bancare, acte contabile şi contracte, atât de la mănăstire, cât şi de la unităţi ale distribuitorului de medicamente Ropharma.

Mănăstirea Sfintei Cruci a luat fiinţă în 1992, fiind amplasată la aproximativ doi kilometri de municipiul Oradea. Aici locuiesc 75 de maici, în fruntea cărora se află maica stareţă Stavrofora Mina Bădilă şi părintele duhovnic Protosinghel Atanasie Paleu.

Stareţa mănăstirii a mai fost în atenţia presei locale în urmă cu mai mulţi ani, când s-a scris despre suspiciuni privind atribuirea unui teren lângă cel pe care se începuse construirea lăcaşului de cult. Presa locală a relatat că în 1994 primarul de atunci al Oradei, Petru Filip (fost PDL, în prezent senator PSD), a atribuit 9,03 hectare de teren Mănăstirii Sfintei Cruci, înfiinţate sub conducerea Maicii Mina, care a devenit în 2007 cetăţean de onoare al Oradei, la iniţiativa consilierilor PDL.

Conform sursei citate, în 2005 proprietarul real al terenului, stabilit în Germania, a cerut anularea titlului de proprietate emis pe numele „cetăţeanului Mănăstirea Sfintei Cruci” şi a câştigat procesul, instanţa obligând Primăria să-i atribuie un teren în altă parte, în locul celui dat mănăstirii.

Joi dimineaţă, au avut loc 23 de percheziţii domiciliare în şapte judeţe, la mai multe persoane suspectate de spălare de bani proveniţi din evaziune fiscală, prin contul Mănăstirii „Sfintei Cruci” din Oradea.

Procurorii au făcut nouă percheziţii în Târgu Mureş, trei în Bacău, câte două în Reghin, Braşov, Oradea şi Iaşi şi câte una în Iernut, Cluj-Napoca şi Vaslui.

Cercetările în acest caz au început în 19 iunie 2012, când poliţişti de la BCCO Târgu Mureş s-au sesizat cu privire la activitatea infracţională a grupului organizat. De atunci şi până în prezent, în contul bancar al unui lăcaş de cult au fost făcute mai multe viramente bancare, cu titlul de „sponsorizare”, în valoare totală de 914.000 de lei, preciza Poliţia Română într-un comunicat de presă.

Banii proveneau din contul bancar al unei societăţi comerciale din Braşov şi erau viraţi mai departe în contul mai multor persoane fizice identificate ca fiind angajaţi ai societăţii comerciale în cauză, suma totală virată în conturile angajaţilor fiind de 781.895 de lei.

În urma cercetărilor s-a stabilit că respectivul cont bancar a fost folosit doar pentru încasarea sumelor primite din contul societăţii comerciale cu titlul de „sponsorizare” şi distribuirea acestor sume către diferite persoane fizice.

Au fost identificaţi 17 angajaţi ai societăţii în cauză, care au încasat în conturile bancare personale diferite sume, direct din contul bancar al instituţiei de cult, cu indicaţii precum „achiziţie tablă”, „cherestea”, „contravaloare tablă”, „contravaloare răsaduri”, „contravaloare ceară”, „contravaloare muguri de pin”, „răşină” şi „lemn iconostas”.

„Prin activităţile infracţionale desfăşurate de membrii grupului infracţional, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat, fiind înregistrate cheltuieli nereale în contabilitate în sumă de 914.000 de lei, prejudiciul fiscal fiind de 292.480 de lei – impozit pe profit şi impozit pe dividende”, se mai arăta în comunicat.

Din analiza documentelor de la dosar, a rezultat că transferurile succesive de bani, efectuate prin aceste conturi au avut ca scop spălarea sumelor rezultate din săvîrşirea infracţiunii de evaziune fiscală, respectiv a sumei de 914.000 de lei. În final, suma de 781.895 de lei a fost ridicată în numerar de cei 17 angajaţi din conturile personale deţinute şi s-a întors în posesia iniţiatorilor procesului de spălare a banilor, în urma activităţii infracţionale desfăşurate de membii grupului, smai spune sursa citată.

În acest caz, 17 persoane au fost duse la audieri.

Şeful DIICOT Mureş, Alin Lazăr, declara că firma care a virat bani din conturi în cazul grupului organizat specializat în spălare de bani proveniţi din evaziune fiscală este distribuitorul de medicamente Ropharma Braşov.

El preciza că societatea respectivă a virat din conturi bani cu titlu de „sponsorizare” către Mănăstirea „Sfintei Cruci” din Oradea, iar de acolo către diverse persoane fizice.

La rândul său, preşedintele Consiliului de Administraţie al Ropharma Braşov, Mihai Miron, declara, joi, că a aflat „cu stupoare” despre percheziţiile organizate de DIICOT Mureş la firma sa şi la un lăcaş de cult pe care l-a sponsorizat.