Managerul de spital demis în starea de alertă revine pe funcţie. Judecătorii au anulat ordinul emis de Nelu Tătaru

La spitalul suport COVID-19 din Caransebeş managerul a fost schimbat de cinci ori în patru luni. Adrian Cican, managerul spitalului, a fost revocat din funcţie în luna aprilie de ministrul Sănătăţii, iar în locul lui a fost numit un alt director.

Acesta a fost revocat din funcţie de primarul Caransebeşului, Felix Borcean, care spune că deciziile ministrului Sănătăţii sunt cu „iz politic”. „Domnul manager Cican a fost înlocuit, a fost revocat de către ministrul Sănătăţii, printr-un ordin al ministrului Sănătăţii, cu iz politic aş adăuga eu, fără să mă feresc, pentru că aici este judeţul lui Marcel Vela. (…) Vor să inducă ideea că eu aş avea de pierdut”, a spus Felix Borcean, primarul Caransebeşului. 

Dispoziţia primarului a fost atacată în instanţă de prefectul de Caraş -Severin, Cristian Gâfu, iar managerul Cican a fost suspendat din nou. „Conform legislaţiei în vigoare, spitalele sunt la Ministerul Sănătăţii, iar atributul de numire şi de încetare a activităţii de manager aparţine Ministerului Sănătăţii, şi nu autorităţilor publice locale sau judeţene”, spune Cristian Gâfu, prefect de Caraş-Severin.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu se bazează pe Ordonanţa 70 din 14 mai, care reglementează măsurile ce trebuie luate în starea de alertă.

Alte articole

Nelu Tătaru scapă de control judiciar. ICCJ a dispus revocarea măsurii pentru fostul ministru al Sănătății

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru luare de mită

„Va duce la un precedent extrem de periculos în România. În sensul că un manager de spital este destituit printr-un act samavolnic, revine pe funcţie printr-o hotărâre judecătorească a Înaltei Curţi şi nu mai poate fi schimbat timp de 2-3 ani până se va soluţiona pe fond recursul celorlalte ordine”, a Adrian Cican, managerul suspendat al Spitalului de Urgenţă Caransebeş.

Conform portalului Curţii de Apel Craiova, „Admite, în parte, acţiunea formulată. Dispune anularea Ordinelor Ministrului Sănătăţii nr. R541/29.04.2020 şi nr. R542/29.04.2020. Respinge cererea de anulare a Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. R668/15.05.2020, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea privind despăgubirile materiale şi obligă pârâtul Ministerul Sănătăţii să plătească reclamantului drepturile salariale stabilite conform contractului de management 34996/12.12.2019 şi actului adiţional nr.1, începând cu data de 29.04.2020 şi până la data de 12.05.2020, data expirării efectelor contractului”.

Citeşte şi Nelu Tătaru: Cum am ajuns ciuma Europei? Nerespectând nişte reguli sau instigând să nu respectăm nişte reguli