Mănăstirea Putna a câştigat procesul cu statul, privitor la terenul pe care construită

Tribunalul Suceava a respins contestaţia în anulare depusă de DGFP Suceava în numele statului român faţă de dreptul de proprietate asupra respectivei suprafeţe de teren motivând că mănăstirea Putna nu are calitatea de cult religios recunoscut în România şi că terenul aparţine domeniului public al statului.

DGFP Suceava a depus în decembrie 2011 o contestaţie în anulare faţă de o decizie a Tribunalului Suceava din iulie 2011 care a recunoscut mănăstirii Putna dreptul de proprietate asupra terenului dăruit de Ştefan cel Mare.

Citeşte şi SCANDAL la Putna. Fiscul vrea terenul mănăstirii, preoţii au făcut plângeri penale

Totodată, mănăstirea Putna, în baza acestei hotărâri, s-a intabulat în Cartea Funciară, fiind radiat astfel statul român care s-a intabulat pe teren în urma Decretului nr. 273 din 1949.

Alte articole

Sarmale delicioase după rețeta călugărilor de la Mănăstirea Putna. Ingredientul neobișnuit folosit pentru deliciul lăcașului de cult

În urma procesului, Tribunalul Suceava a respins contestaţia DGFP Suceava.

Decizia instanţei a fost salutată, sâmbătă, de preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, care a menţionat însă că există încă două procese cu aceeaşi speţă privind mănăstirea Humorului şi mănăstirea Suceviţa.

Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor a arătat, într-un comunicat de presă, că autorităţile judeţene susţin Biserica în măsura posibilităţilor şi sunt alături de eforturile de protejare a monumentelor religioase din judeţ.

El a subliniat că Mănăstirea Putna nu este un caz singular în judeţ unde se doreşte construirea în zona de protecţie a monumentelor.

„Menţionăm că mai există situaţii cel puţin ciudate, la Mănăstirea Humorului şi Mănăstirea Suceviţa unde se doreşte să se construiască în zona de protecţie a monumentelor şi vom da în continuare tot concursul nostru, chiar dacă, în unele cazuri autorizaţiile au fost date de la nivel central, în trecut„, a precizat Nechifor.