Dacă ți s-a întâmplat să simți că mâncarea are un gust mult mai delicios după o noapte petrecută în frigider, află că nu e doar o iluzie. Cercetările publicate de New Scientist explică de ce, penntru anumite preparate, „odihna” de o zi constituie un upgrade de savoare.
Procesul de odihnă culinară începe în momentul în care mâncarea s-a răcit. Ingredientele încep să interacționeze într-un mod diferit față de atunci când sunt abia luate de pe foc. Substanțele volatile din ceapă și usturoi se oxidează și își pierd din intensitate. Nu mai atacă papilele gustative, ci contribuie la un gust mai blând și mai integrat în ansamblu.
Condimentele puternice, cum ar fi turmericul, chimenul sau ardeiul iute, își pierd notele tăioase și devin mai acceptabile în combinație cu grăsimile și proteinele din mâncare. Astfel, a doua zi, când reîncălzești un preparat consistent, simți mai puțin explozia de arome și mai mult o profunzime de gust bine echilibrat.
Acest fenomen are și o denumire – umami. Acest termen este folosit în special în gastronomia japoneză și definește gustul savuros profund, care apare mai ales în alimentele bogate în proteine. Când mâncarea este lăsată să se odihnească, proteinele se descompun treptat în amnioacizi, dintre care glutamatul este cel mai important pentru această senzație.
Deși beneficiile gustative ale „răbdării culinare” sunt evidente, există și o parte mai puțin apetisantă a poveștii: siguranța alimentară. Intervalul de temperatură dintre 5°C și 60°C este periculos, deoarece permite înmulțirea rapidă a bacteriilor precum Salmonella sau Listeria.
Citește și: Rețetă de varză călită ca la mama acasă. Ingredientul secret care îi dă acel gust de neuitat
Mâncarea gătită trebuie răcită cât mai rapid, ideal în mai puțin de două ore, și depozitată la frigider într-un recipient închis. Reîncălzirea se face la minimum 75°C pentru a distruge bacteriile potențial periculoase. Atenție, reîncălzirea repetată trebuie evitată, deoarece fiecare ciclu de răcire și încălzire crește riscul contaminării.