Manfred Weber: Summitul de la Sibiu, moment esenţial pentru a arăta angajamentul PPE faţă de democratizarea UE

"Pentru PPE, (summitul de la) Sibiu este un moment crucial pentru a arăta unitate şi a reconfirma angajamentul nostru faţă de democratizarea Uniunii Europene şi de procesul Spitzenkandidaten (candidat cap de listă). Cu trei săptămâni înaintea alegerilor europene, ar trebui să fie clar pentru toată lumea că aceste alegeri vor marca un nou început pentru Europa şi că cetăţenii au o influenţă reală în deciziile care vor fi luate după alegeri. Dorim o Europă care este mai solidă în a ne proteja cetăţenii în secolul XXI, mai inteligentă prin a investi mai mult într-un viitor prosper pentru copiii noştri şi o Europă mai bună care nu lasă pe nimeni în urmă în perioada globalizării", a afirmat Manfred Weber înainte cu o zi de Summitul de la Sibiu, potrivit Agerpres.

Conform Tratatului de la Lisabona, statele membre vor numi un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al eurodeputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.

Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-şi aleagă un candidat ''cap de listă'', care să fie candidatul lor oficial la preşedinţia Comisiei Europene. Candidatul ''cap de listă'' care este desemnat de Consiliu şi care poate întruni majoritatea în Parlamentul European este ales preşedinte al Comisiei Europene, în urma votului Parlamentului. În cazul PPE, acest candidat ''cap de listă'' a fost desemnat, prin votul delegaţilor într-un congres desfăşurat la Helsinki, germanul Manfred Weber.

Parlamentul European a cerut ca preşedinte al Comisiei Europene să devină unul din ''capii de listă'' în alegeri, aşa cum s-a întâmplat cu Jean-Claude Juncker în 2014, când cinci partide politice europene şi-au desemnat candidaţii "cap de listă". Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Juncker, şi-au exprimat opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene. În acest caz, liderii ar putea selecta pe cineva care nu se va fi aflat pe lista de candidaţi, dar şi acea persoană va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.