Ministrul Marcel Boloş a declarat că conţinutul jalonului privind pensiile speciale care este unul foarte greu, care presupune reforme radicale în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale.

”De aici trebuie să pornim, sunt cele două criterii, primul este cel legat de sustenabilitate, un criteriu în care trebuie să arătăm că volumul de cheltuieli publice generate de acest proiect de lege este sustenabil pe termen lung, aceasta este cerinţa de bază numărul unu. Mai avem cerinţa numărul doi care este legată de contributivitate şi aici din nou trebuie să avem fundamentat riguros, pentru că avem două sisteme publice, de pensii general şi de pensii speciale. Aici, între cele două se face comparaţia şi trebuie să fim foarte atenţi la momentul în care vom trimite proiectul de lege pentru că dacă vor fi discrepanţe între sistemul de pensii general şi cel special, şi vorbesc aici de procentele care se aplică la bazele de calcul pentru a se stabli în final cuantumul pensiilor speciale, aici va trebui să dăm explicaţii Comisiei de ce, dacă dorm şi insistăm să avem procente diferite pentru cele două sisteme”, a explicat Boloş.

Alte Articole

Imaginile cu Gabriela Cristea care pare mai euforică decât ...

Marcel Ciolacu își asumă majorarea salariilor profesorilor. ...

Diana Şoşoacă sesizează CSAT-ul, SRI şi SIE în legătură ...

Citește și: Comisia Europeană cere restricţii masive la pensiile speciale şi avertizează Guvernul Ciucă în legătură cu banii din PNRR

Întrebat dacă am putea pierde aceşti bani, ministrul a arătat că ”decizia aceasta este la nivelul Guvernului şi a coaliţiei”.

”Dacă Comisia va insista şi va fi nemulţumită şi va cosidera că jalonul nu e dus la bun sfârşit şi trebuie aliniat cu sistemul de pensii general, atunci va trebui să fie luată decizia la nivelul coaliţiei, la nivelul Guvernului, care este calea de urmat. Este foarte simplu de luat această decizie însă consecinţele trebuie asumate, dacă se produce o destabilizare la nivelul acestor servicii publice de importanţă naţională, fie că vorbim de apărare naţională, ordine publică, de Ministerul Public. Aceste decizii produc consecinţe şi nimeni nu le poate asuma decât coaliţia şi Guvernul, indiferent ce ar gândi ministerele de linie şi care ar fi propunerile care vin de la ministere”, a spus el.

Citește și: Boloș aruncă bomba: mai mulți miniștri PNL decât PSD trebuie să rezolve problema pensiilor speciale

Marcel Boloş a menţiobat că, ”dacă iei decizia de reformare radică a sistemului de pensii speciale, atunci trebuie în egală măsură asumată şi consecinţa aceasta a migrării forţei de muncă sau a destabilizării acestor mari servicii publice de care România are nevoie”.

Despre riscul ca proiectul privind legea pensiilor speciale să treacă tacit de Senat, la sfârşitul acestei săptămâni, Boloş a arătat că ”Camera decizională este Camera Deputaţilor”.

”Noi putem avea proiectul aprobat şi să fie în vigoare această lege a pensiilor specile dar dacă Comisia, după ce trimitem cererea de plată numărul 3, încă va mai avea observaţii, este posibil să avem modificări ale acestei legi privind pensile speciale. Nu contează de câte ori modificăm şi ajustăm aceste decizii, trebuie să fim înţelepţi şi să ne uităm la finalitatea acestor decizii, şi în cazul de faţă discutăm de bugete importante de bani pentru investiţii. În acelaşi timp, trebuie asumată decizia, cu toate consecinţele ei”, a afirmat Marcel Boloş.

Întrebat dacă va merge la Comisia Europeană să negocieze acest jalon privind pensiile speciale, Boloş a răspuns: ”Mă duc cu oricare dintre colegii mei cu mare drag şi pe fiecare îi sprijin, pentru că acesta este rolul nostru, suntem coordonatorul PNRR şi vrem să fi mai aproape de cei 16 coordonatori de reformă şi investiţii, dar să nu uităm că judecata Comisie este raportată la ceea ce este scris în PNRR. Şi eu am fost la început foarte optimist şi am încercat să găsesc soluţii pentru ceea ce există în PNRR, însă realitatea mi-a arătat că Comisia nu face nici la stânga nici la dreapta, flexibilitatea Comisiei tinde spre zero. Îmi pare rău că spun acest lucru dar trebuie să înţelegem cu toţii că ce e scris în PNRR este literă de lege”, a arătat el.

Marcel Boloş a mai spus că sunt ţări precum Lituania sau Bulgaria care deja au renunţat la anumite forme pentru că nu şi-au asumat consecinţele.

”Bulgaria a renunţat la decarbonizare, Lituania la reformele fiscale şi nu spun că aşa trebuie să facem şi noi ci că fiecare reformă trebuie analizată cu plusurile şi minusurile pe care le are şi consecinţele. Acesta lucruri nu trebuie să fie pe umerii ministerelor sau a coordonatorilor de reformă  e o decizie care trebuie luată în coaliţie, fiind un proiect de ţară”, a precizat Boloş.