Marcel Boloş: „E nevoie de controlul strict al cheltuielilor. Ţinta pe care o urmărim e 5,5% din PIB”

Ministrul Finanţelor Marcel Boloş a declarat, joi, că România urmăreşte o ţintă. „Noi în discuţiile cu Comisia Europeană, ţinta pe care o urmărim e 5.5% din PIB, ceea ce înseamnă o deviaţie aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE. De aceea, pentru ca această ţintă să fie atinsă e nevoie de controlul strict al cheltuielilor, pentru a nu genera probleme cu programele de investiţii în derulare cu fonduri europene

„Creşterea de care discutăm acum este rezultatul creşterii valorii nominale a PIB pentru ceea ce înseamnă veniturile, dar aici avem două lucruri întâmplate în septembrie. Este vorba de cheltuieli cu dobânzile, avute pentru serviciul datoriei publice, de 2.6 miliarde. Am înregistrat o lună record cu acest tip de cheltuieli. Am avut de asemenea plăţile pentru compensarea facturilor la energie, care au fost alte 2.6 miliarde de lei. În plus, creşterile prezentate sunt creşteri faţă de perioada precedentă a anului trecut. Iar noi când discutăm ritmul de încasări de la o lună la alta, am avut scădere a ritmului cu 7.5 miliarde de lei”, a afirmat Marcel Boloş, joi la Digi 24, referitor la cheltuielile curente din bugetul de stat.

Salarii 2023: Veste bună înainte de Sărbători. Peste 1,8 milioane nu pierd 100 de lei la leafă, cum anunţase BNS

Chestionat ce va face ţara noastră cu deficitul bugetar şi care mai sunt posibilităţile de economisire, dincolo de noua ordonanţă pentru reducerea cheltuielilor, ministrul de Finanţe a precizat că insituţia pe care o conduce are în vedere o ţintă de deficit de 5,5% din PIB, lucru care implică un control mai riguros al cheltuielilor.

Alte articole

Guvernul Bolojan dă înapoi și taie mai puțin din banii bugetarilor care lucrează cu fonduri europene

BNR, avertisment dur pentru România. Analiza care dă peste cap toate calculele privind deficitul bugetar

„Într-adevăr, avem un angajament faţă de Comisie de 4.4% din PIB prevăzut în Programul de Convergenţă care înseamnă circa 70 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar. Noi în discuţiile cu Comisia Europeană, ţinta pe care o urmărim e 5.5% din PIB, ceea ce înseamnă o deviaţie aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE. De aceea, pentru ca această ţintă să fie atinsă e nevoie de controlul strict al cheltuielilor, pentru a nu genera probleme cu programele de investiţii în derulare cu fonduri europene”, a explicat Marcel Boloş.

El a mai spus, referior la ritmul de colectare al Adminsitraţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) că încasările sunt mari, însă problema este la zonele de optimizare fiscală care trebuie eliminate, iar acest lucru va fi făcut după promulgarea noii ordonanţe.

Românii vor obţine tot mai greu credite, s-a ajuns la cel mai lent ritm de creditare din ultimii trei ani

„ANAF poate să colecteze în limita a ceea ce declară agenţii economici. Din punctul acesta de vedere, avem grad de încasare destul de mare. În acelaşi timp, sunt zone de optimizare fiscală, pe care noi încercăm, prin legea care sperăm să fie promulgată curând, să eliminăm astfel de zone de optimizare fiscală şi să se vadă în încasări. Ritmul de creştere economică avut la început de an, de 4.2% din PIB, iar acum realitatea pe care o avem în faţă şi încetinirea ritmului de creştere economică se vede mai apoi în încasările la buget. Sigur, nu e uşor de gestionat acum 3.56% din PIB şi ţinta asumată de 4.4% dă serioase bătăi de cap pentru controlul cheltuielilor publice”, a mai spus Marcel Boloş.

Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB faţă de deficitul de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022, anunţă Ministerul Finanţelor.

Marcel Boloş despre demisie: „Eu nu lupt pentru fotoliul de ministru şi nu mă ţin legat de el”

Întrebat dacă i-a mai cerut cineva demisia, din interiorul coaliției, Marce Boloș a spus, la Digi 24: „Acum, vă daţi seama că această OUG ( n.r.ordonanța care vizează tăierea de cheltuieli pentru ca România să se încadreze în ținta de deficit bugetar) şi pachetul de măsuri vizează doar sectorul public, doar cheltuielile publice. Aici, toţi membrii coaliţie de guvernare au avut acelaşi consens, de a face reducere de cheltuială publică şi de a stăvili această creştere necontrolată a cheltuielilor publice. Tot demersul acesta şi aceste măsuri, cum mai sunt ele denumite 2.0, se înscriu în acordul pe care coaliţia de guvernare l-a avut cu privire la reducerea de cheltuieli publice.

Vă daţi seama, este o situaţie foarte delicată pentru ţara noastră şi pentru Ministerul de Finanţe, fiindcă reducerea de deficit bugetar nu se face cu mănuşi de catifea şi trebuie luate decizii înţelepte şi corecte pentru ca România sa își poată continua procesul de investiţii şi de modernizare.

Eu nu lupt pentru fotoliul de ministru şi nu mă ţin legat de el. În momentul în care voi socoti că nu ne mai înscriem pe drumul acesta corect de asigurare a dezvoltării României şi a sustenabilităţii finanţelor publice, îmi rezerv dreptul de a renunţa la această funcţie de demnitate publică.”