Marcel Ciolacu, anunț de ultimă oră despre introducerea în școli a cursului „Istoria Evreilor. Holocaustul. ”Va contribui la consolidarea democrației. Statul nu mai trebuie să tolereze discursul urii”

Marcel Ciolacu, anunț de ultimă oră despre introducerea în școli a cursului „Istoria Evreilor. Mai mult, premierul României a menționat că statul nu trebuie să tolereze discursurile și teoriile conspiraționiste care sunt din ce în ce mai răspândite în mediul online.

Citește și „Istoria evreilor. Holocaustul”, noua disciplină pe care o vor studia elevii de clasa a XI-a începând cu anul şcolar 2023-2024

Marcel Ciolacu, anunț de ultimă oră despre introducerea în școli a cursului „Istoria Evreilor

”Am plăcerea de a mă adresa dumneavoastră într-un moment cu o semnificație aparte pentru societatea românească de azi și de mâine, respectiv introducerea, la nivel național, a predării disciplinei ”Istoria Evreilor. Holocaustul”. Holocaustul, această tentativă fără precedent de exterminare a populației evreiești din Europa, a trecut dincolo de granițele geografice și a afectat toate segmentele societății. România nu a fost ferită de efectele tragice ale legăturilor dintre nazism și fascismul românesc, fiind deopotrivă martora prăbușirii valorilor și a dezintegrării instituțiilor. Tocmai de aceea, avem datoria morală de a susține și de a promova educația privind istoria evreilor și a Holocaustului. După cum este cunoscut, la finele anului 2021, prin Legea nr. 276, disciplina ”Istoria Evreilor. Holocaustul” a fost inclusă în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul școlar 2023-2024. Această măsură reflectă, fără echivoc, voința politică transpartinică și civică de promovare a educației despre Holocaust, dar și de consolidare a rezilienței tinerilor și a societății în ansamblu, față de pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare și discurs instigator la ură”, a declarat Marcel Ciolacu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, premierul României a transmis că studierea acestei discipline răspunde și uneia dintre provocările majore ale eforturilor actuale de păstrare a memoriei Holocaustului, respectiv dispariția treptată a generației celor care au fost victimele Holocaustului, a celor care au fost martorii acestui eveniment tragic.

Alte articole

FOTOREPORTAJ Auschwitz-Birkenau, cimitirul sufletelor. Ecoul unei dureri care nu se va stinge niciodată

Nicuşor Dan, mesaj de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului: „Acel trecut întunecat al regimului de dictatură antonescian nu trebuie făcut uitat”

„La fel ca acum doi ani, când am susținut introducerea acestei propuneri legislative alături de colegii mei senatori și deputați prezenți aici în sală, am convingerea că predarea acestei discipline va contribui la o mai bună cunoaștere și înțelegere a istoriei, culturii și tradițiilor evreilor din România și a memoriei Holocaustului și, prin acestea, la consolidarea unei democrații reziliente, în deplină concordanță cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Cunoașterea și asumarea trecutului ne dau măsura acțiunilor viitoare. Mă număr printre acele persoane care nu ezită să vorbească astăzi despre patriotism și despre semnificația acestuia. Trebuie să ne educăm tinerii în spiritul patriotismului, să le vorbim despre momentele care au clădit națiunea și statul român, despre marile figuri ale istoriei României. Patriotism înseamnă să marcăm aceste momente și să cinstim corespunzător personalitățile istoriei noastre. Cred însă că – pentru o națiune puternică, democratică – patriotism înseamnă, în egală măsură, a nu ascunde părțile întunecate ale istoriei sau pe aceia care le-au generat. Greșelile istoriei trebuie cunoscute pentru a nu fi repetate, iar predarea cursului va face cunoscute aceste lucruri tinerilor de azi”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Premierul a ținut să precizeze că accesul la documentele vremurilor de atunci este relevant pentru cunoașterea istoriei și a anunțat deschiderea arhivelor României pentru cercetarea Holocaustului.

„Treptat, arhivele României pentru cercetarea Holocaustului se deschid. Următorii pași pe care trebuie să îi facem includ și accelerarea demersurilor de digitalizare a arhivelor, drept pentru care vom încerca să identificăm cele mai potrivite soluții în acest sens la nivelul viitoarei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, coordonate la nivelul Cancelariei. De asemenea, ne dorim ca inaugurarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România să se producă cât mai curând. Un stat democratic este caracterizat prin echilibru, responsabilitate, dialog, solidaritate, respect față de demnitatea umană și față de valori esențiale, precum libertatea de exprimare. Iar soliditatea unui stat se poate măsura inclusiv prin nivelul de antisemitism, xenofobie, discriminare și rasism din respectiva societate. Tocmai de aceea, statul nu trebuie să tolereze acest gen de manifestări, la fel cum nu trebuie să tolereze nici discursurile și teoriile conspiraționiste, din ce în ce mai răspândite în mediul online”, a conchis Marcel Ciolacu.

Citește și Omul lui Iohannis din Guvern încearcă să ascundă adevărul despre Holocaustul petrecut în România. Reacţie fără precedent din partea comunităţii evreieşti