În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2020, cât şi legea de aprobare a acesteia sunt neconstituţionale, fiind contrare art.1 alin.(4) şi (5), art.61 alin.(1) şi art.115 alin.(6) din Constituţie, după caz”, aanunţat CCR, care a analizat obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, obiecţii formulate de un număr de 73 de deputaţi şi de Guvernul României.

Cele două alineate ale primului articol din Constituţie invocate prevăd că ”statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale” şi că ”în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

Articolul 61 alineatul 1 notează că ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”, iar articolul 115, alineatul 6 precizează că Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

În cadrul dezbaterilor, Curtea Constituţională, văzând obiectul cauzelor, a dispus conexarea acestora

Curtea a reţinut că prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale a fost realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2020, care a fost aprobată, cu modificări şi completări, de Parlament, prin lege.

”Or, prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale se realizează numai prin lege organică, adoptată de Parlament, şi nu prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. În aceste condiţii, Parlamentului îi revenea obligaţia constituţională de a respinge ordonanţa de urgenţă astfel adoptată, şi nu de a o aproba”, consideră judecătorii CCR.

Conform judecătorilor constituţionalo, Parlamentul este cel care va reglementa, prin legea de prelungire a mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică sau prin hotărâre de Guvern.

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.