Președintele PSD Marcel Ciolacu a spus, luni, la sediul PSD, întrebat dacă România riscă să intre în recesiune anul următor, că nu ține numai de țara noastră acest lucru, precizând că în acest moment „importăm inflație”. „Important e să gestionăm cât mai bine. Nu ține numai de România. Dacă Europa intră în recesiune, automat că…Noi importăm în acest moment inflație. În Germania este cea mai mare inflație din ultimii 70 de ani”, a spus Ciolacu. Economia României ar putea intra în recesiune tehnică, în prima parte a anului viitor. Este prognoza agenției de rating Fitch, care prevede o încetinire serioasă a economiei în 2023.

Cum să reduci factura la energie electrică. Sfaturile care îţi vor lăsa bani în portofel şi pentru alte facturi
Mai mult decât atât, prețurile vor continua să crească în tot acest timp. Din păcate, analiza agenției pentru România s-a înrăutățit față de cea anterioară. Experții au subliniat că riscul de recesiune este unul mare nu doar pentru țara noastră, ci pentru Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Ciolacu îi cere lui Piedone să renunţe la candidatură. „Fac ...

Marcel Ciolacu, după retragerea lui Cătălin Cîrstoiu: „Sunt ...

BNR – Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit

Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, conform evaluărilor BNR, care indică şi că războiul din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei.

”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică -, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor”, anunţă BNR miercuri, după şedinţa CA pe probleme de politică monetară

Preţ motorină şi benzină 10 octombrie 2022. Veşti proaste pentru şoferi, cât costă un plin de azi
Potrivit BNR, escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

”Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina”, menţionează Banca Naţională.

Totodată, conform BNR, incertitudini şi riscuri majore sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, mai menţionează Banca Naţională în comunicatul emis după şedinţa CA.