Mari mistere neelucidate ale lumii: Cine a fost D.B. Cooper?

Pe 24 noiembrie 1971, cu o zi înainte de „Ziua Recunoştineţei”, un bărbat în jurul vârstei de 45 de ani, cu ochelari de soare şi ten măsliniu, s-a urcat într-o cursă aeriană de la Portland la Seattle-Tacoma, într-un avion de pasageri Boeing 727. Şi-a cumpărat biletul de 20 de dolari sub numele de „Dan Cooper,” dar dintr-o greşeală a presei el a devenit cunoscut în folclorul popular sub numele de „D. B. Cooper”

Suspectul s-a aşezat pe unul din locurile din spatele avionului şi i-a înmânat un bilet stewardezei. Ea l-a deschis abia după decolare. Pe bileţel scria doar „Domnişoară, am o bombă şi aş dori să vă aşezaţi lângă mine”. El şi-a deschis apoi servieta, care conţinea o bombă artizanală, şi a cerut 200.000 de dolari cash plus patru paraşute.

Le-a cerut piloţilor să aterizeze pe aeroportul Seattle-Tacoma, unde i-a eliberat pe cei 36 de pasageri şi două stewardeze şi i-au fost înmânaţi banii. Apoi a cerut ca avionul să decoleze din nou, de data aceasta cu destinaţia Mexic. 

Undeva în sud-vestul statului Washington, bărbatul s-a paraşutat de la 3.000 de metri altitudine, direct într-o furtună, cu banii legaţi de corp.

De atunci nu s-a mai găsit aproape niciun indiciu despre Cooper. Un băiat care săpa pe o plajă a râului Columbia în 1980 a găsit câteva bancnote învechite de 20 de dolari, care se pare că erau din lotul cerut de Cooper, conform seriei înscrise pe ele.

Anchetatorii au găsit numeroase amprente parţiale pe o revistă din avion, dar nu se ştie dacă erau ale lui sau nu. Bărbatul a fost foarte grijuliu să nu lase amprente pe nicăieri şi i-a cerut stewardezei să îi dea înapoi bileţelul scris de el. 

Câteva mostre de ADN au fost prelevate din avion, inclusiv de pe cravata lăsată pe scaunul său, dar ele nu s-au dovedit a fi concludente. Singurele obiecte de la care s-ar fi putut face un portret ADN complet – opt chiştoace de ţigări fumate de Cooper pe avion – au fost rătăcite de FBI.

Multe persoane, inclusiv Ralph Himmelsbach, şeful investigaţiei FBI asupra lui Cooper până în 1980, cred că acesta nu ar fi putut să supravieţuiască săriturii de la 3.000 de metri din cauza temperaturii foarte scăzute, viscolului şi a lipsei echipamentului necesar pentru o astfel de săritură.

Din 1971, FBI-ul a interogat peste 1.000 de suspecţi, dar niciunul nu s-a dovedit a fi Cooper. FBI-ul menține deschis cazul, dosarul (clasificat de FBI cu numele de cod „Norjak”), ajungând la mai mult de 60 de volume.