Eurodeputatul PNL a declarat miercuri, pentru Agerpres, că abordarea pe care a avut-o preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pe această temă este una „până la urmă normală”.

„Există acest articol 7, se menţionează clar acolo ‘derapaje repetate de la principiile statului de drept’. Ţara care vrea să intre în UE trebuie să respecte criteriile de la Copenhaga care conţin principalele lucruri legate de statul de drept. Dacă te-ai străduit să le respecţi atunci, când intri în Uniune trebuie să continui această respectare, nu să deviezi după aceea. Juncker a spus că orice ţară care deviază poate să primească această sancţiune”, a spus Marinescu.

Alte Articole

Traian Băsescu s-a vaccinat anti-Covid la Spitalul Militar. ...

Dan Barna: „Următorul preşedinte va fi de la USR-PLUS”

Guvernul va deconta amenajarea centrelor de vaccinare către ...

El a subliniat că măsura este un început de dialog. „Adică nu se ia imediat dreptul de vot, este un dialog obligatoriu, cu negocieri şi tot ce presupune acest dialog şi doar în cazul în care statul respectiv nu încearcă să facă ceva pentru a remedia lucrurile care sunt în neregulă, atunci, cu votul unanim al Consiliului European, se poate ridica dreptul de vot. Deci e un proces îndelungat. Problema este că în momentul în care se întâmplă acest lucru statul respectiv nu are o imagine foarte bună. În cazul Poloniei a fost declanşată procedura de Comisie, dar nu s-a întâmplat nimic deocamdată, iar în cazul Ungariei s-a declanşat acum prin acest vot. Şi lucrurile sunt deschise în continuare”, a spus Marinescu, referindu-se la votul de miercuri din plenul PE prin care legislativul comunitar cere Comisiei lansarea aşa-numitei proceduri de la articolul 7 în cazul Ungariei.

Întrebat dacă există riscul ca România să fie vizată în viitor de o astfel de procedură, în contextul preocupărilor privind respectarea statului de drept în România exprimate în ultima vreme de mai multe grupuri politice europene, Marinescu a răspuns afirmativ.

„Derapajele din România sunt foarte vizibile. În momentul în care intervii în justiţie şi duci justiţia în zona politică acesta este un derapaj după părerea mea foarte mare. Şi e posibil să avem discuţii. Aţi văzut că au fost menţiuni despre România. Iar ce s-a întâmplat pe 10 august este un eveniment extrem de nefericit, dureros, inadmisibil, aşa ceva nu este de conceput. Nişte forţe până la urmă care trebuie să contribuie la ordine într-un stat au bătut, lovit oameni care era clar că sunt paşnici şi nu voiau să facă nimic. (…) Deci după părerea mea este inadmisibil ce s-a întâmplat. În mod normal ar trebui făcută o analiză foarte clară a celor care au fost acolo şi au făcut astfel de gesturi. În opinia mea nu au ce căuta în trupele de jandarmi. Pentru că nu au, din punct de vedere psihologic, capacitatea de a se comporta normal”, a mai spus vicepreşedintele grupului PPE din PE.

În ceea ce priveşte discursul lui Juncker privind starea uniunii, el a firmat că partea referitoare la planurile de viitor este una normală. „Mai e un an până când Comisia e schimbată dar în momentul în care este desemnat următorul preşedinte, undeva în iulie, din acel moment Comisia nu mai vine cu nişte iniţiative importante. Deci pentru viitor a fost după părerea mea foarte consistent, pentru că a atins principalele lucruri. Şi pentru România este bine pentru că s-a referit la summitul de la Sibiu care va fi, după părerea lui, un summit extrem de important despre viitorul Europei”, a mai spus eurodeputatul român.

De asemenea, el a remarcat propunerea referitoare la cei zece mii de oameni pentru Frontex, despre care crede că reprezintă o oportunitate pentru România din punctul de vedere al aderării la spaţiul Schengen.

„Juncker a reiterat propunerea de zece mii de oameni pentru poliţiştii de frontieră, pe care eu o leg puţin cu Schengen-ul, pentru că dacă această propunere se pune în aplicare este foarte bine pentru România să insiste. Atâta timp cât noi securizăm frontierele externe, pentru ce le mai ţinem pe cele interne? Legat şi de ce a spus acum un an preşedintele Comisiei (în discursul de anul trecut privind starea uniunii – n.r.), că România şi Bulgaria trebuie să intre în Schengen. Acum se poate insista foarte mult pe această idee”, crede Marian-Jean Marinescu.

De asemenea, Juncker a afirmat că viitorul cadru financiar multianual trebuie adoptat până la alegeri şi că, probabil, ultimul moment în care poate fi realizat acest lucru este, iarăşi, summitul de la Sibiu, a evidenţiat Marinescu.

Nu în ultimul rând, eurodeputatul român a remarcat propunerea preşedintelui CE privind votul cu majoritate calificată în politica externă. „La politica externă a propus vot cu majoritate calificată, care va crea şi ea discuţii, pentru că se spune că statele mari conduc, ceea ce nu este mereu adevărat. Pentru că şi statele mai mici pot să formeze o minoritate de blocaj, deci se generează discuţii. Eu cred că este o propunere totuşi bună, pentru că o voce unică în politica externă, mai ales acum, este absolut necesară. Ne uităm la ruşi, care încearcă să dezbine şi să facă cu fiecare câte o înţelegere, sau la SUA, care iarăşi sunt o problemă”, a afirmat el.

În acelaşi timp, el crede că şi iniţiativa privind parteneriatul cu Africa este foarte importantă. „Dacă ne uităm în istoria ultimilor ani, Europa a uitat complet de Africa. (…) Cred că trebuie neapărat generată o colaborare foarte strânsă, uitaţi-vă la China ce face. În felul acesta sprijinim dezvoltarea zonei, dar în acelaşi timp ne protejăm şi pe noi. Pentru că în momentul în care dezvolţi zona se micşorează pericolul migraţiei, pentru că majoritatea covârşitoare a celor care vin de acolo sunt migranţi economici”, a mai spus Marinescu.