Marian Oprişan a fost achitat pentru infracţiunile de utilizare a creditului în alte scopuri, abuz în serviciu şi fals intelectual. Instanţa a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de uz de fals.

Magistraţii au decis încetarea procesului penal şi în cazul vicepreşedintelui CJ Vrancea, Mircea Diaconu, pentru infracţiunile de care a fost acuzat, dar şi achitarea lui Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice din Consiliul Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, instanţa dispunând, totodată, încetarea procesului penal pentru complicitate la fals intelectual şi uz de fals.

Alte Articole

Eva Măruţă câștigă bani frumoși din TikTok. Cât încasează ...

Preşedintele Iohannis a promulgat modificarea legii privind ...

Ionel Arsene, arestat în Italia. Când ar putea fi extrădat ...

Instanţa a hotărât totodată achitarea Valeriei Teodorescu, directorul Direcţiei Economice din CJ Vrancea, a lui Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean Vrancea, şi a lui Valeriu Iacob, fost diriginte de şantier.

Magistraţii Judecătoriei Cluj-Napoca au mai decis ridicarea sechestrului asigurător pus de procurori prin decizii din 2005 şi 2006 pe mai multe bunuri ale lui Marian Oprişan şi ale celorlalte persoane judecate în acest dosar.

Sentinţa magistraţilor Judecătoriei Cluj-Napoca nu este definitivă, putând fi contestată cu apel.

CITEŞTE ŞI Marian Oprişan, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis: Opriţi presiunile asupra magistraţilor judecători

Magistraţii Judecătoriei Cluj-Napoca au luat decizia după ce, joi, au amânat pronunţarea sentinţei în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, vicepreşedinte al PSD, trimis în judecată de DNA în iunie 2006, pentru fapte de corupţie.

Aceasta a fost cea de-a doua amânare a pronunţării sentinţei în dosarul de corupţie al lui Marian Oprişan, după ce în urmă cu o săptămână nu a putut fi pronunţată o soluţie în acest dosar pe motiv că lipsesc câteva concluzii ale avocaţilor şi procurorilor DNA.

Ultimul termen în acest dosar a avut loc la Judecătoria Cluj-Napoca în 22 ianuarie, când judecătorul de caz a anunţat că va pronunţa sentinţa cel mai devreme după şapte zile, dar în 29 ianuarie aceasta a fost amânată cu încă o săptămână.

La ultimul termen, Marian Oprişan a venit la instanţă, avocatul acestuia, Gheorghiţă Mateuţ, solicitând includerea unor probe noi la dosar, constând în înscrisuri oficiale, precum şi audierea a 20 de martori – angajaţi ai CJ Vrancea, foşti consilieri judeţeni sau primari de comune din judeţul Vrancea, care în opinia sa ar fi ajutat la dovedirea nevinovăţiei clientului său, judecătorul de caz respingând însă aceste solicitări.

Tot în cadrul şedinţei de atunci, judecătorul de caz a respins şi solicitarea avocaţilor apărării de efectuare a unei noi expertize contabile pe motiv că prima expertiză a fost efectuată de expertul Cernea (Pintea) Liliana Roxana, aceasta fiind trimisă în judecată în prezent, în stare de arest preventiv, pentru fapte de corupţie.

În 22 ianuarie, preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, spunea că nu ştie „care va fi decizia judecătorului”, dar că se consideră nevinovat.

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la „Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila „Rucăr” şi „Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

În 5 iunie 2014, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al lui Oprişan. 

Miercuri, Marian Oprişan a adresat o scrisoare deschisă cu titlul „Opriţi presiunile asupra magistraţilor judecători” preşedintelui Iohannis, Parlamentului, CSM, ambasadei SUA, CE, precum şi lui Cazanciuc, Niţu, Kovesi şi Ciorbea.

Oprişan spune, în scrisoarea deschisă, că decizia procurorului de caz de a da un comunicat de presă referitor la trimiterea în judecată a experţilor din dosarul său pentru aşa-zisa favorizare a făptuitorului, cu doar două zile înainte de pronunţarea instanţei în acest caz, reprezintă „un nou episod de punere a presiunii pe instanţa de fond şi de apel”.

El consideră, de asemenea, că nu este o simplă coincidenţă instrumentarea în numai trei săptămâni de către procurorul de caz a acestui dosar de abuz în serviciu.