"Eu asigur pensionarii că atât timp cât vom la guvernare se va întâmpla ceea ce scrie acolo, fie că se va întâmpla prin ordonanţă de urgenţă. Dacă aşa trebuie, aşa se va întâmpla. (...) Nu legea, în totalitatea ei. Pentru, de exemplu, majorarea valorii punctului de pensie de la anul. Trebuie să facem şi să ieşim din această logică şi eu cred că da, va mai fi un atac la Curte (Curtea Constituţională - n. r.). Bun, va fi o retrimitere la Parlament. (...) Din păcate, intrăm în vacanţă două luni, dar, cu siguranţă, îmi vine acum o idee, putem face şi o sesiune extraordinară dacă trimite domnul preşedinte legea înapoi la Parlament. Deci, soluţii noi găsim, suntem foarte determinaţi. A fost o mică sincopă la Senat (...)", a declarat Budăi, miercuri seara, la Antena 3.
El a precizat că nu a discutat cu premierul Viorica Dăncilă despre varianta majorării punctului de pensie prin OUG, dar vrea să o "propună cu siguranţă", dacă Legea va fi iar blocată.
"Eu nu am discutat cu doamna premier acest lucru, dar eu, ca ministru al Muncii, atât cât sunt, dacă ajungem în situaţia asta, vreau să propun cu siguranţă, pentru că nu putem ca ceea ce am promis să nu punem în practică şi nu putem ca aşteptările pe care le-am creat părinţilor şi bunicilor noştri, pensionarilor din România, să nu le punem în practică. Pentru că au dreptul, după o viaţă în care au construit practic România, să facem tot ce trebuie ca rezultatul exerciţiului financiar, a ceea ce noi am propus şi rezultatul creşterii economice să ajungă şi în buzunarul românilor", a explicat Marius Budăi.
Şeful de la Muncă a subliniat că el îşi doreşte ca preşedintele Klaus Iohannis să promulge legea "să ne putem apuca de treabă. Pentru că e clar, dacă nu avem legea, nu ne putem apuca de o achiziţie de soft, de achiziţie de infrastructură informatică, de la servere performante, calculatoare etc".
Pe de altă parte, Marius Budăi a menţionat că în România "influenţa" pensiilor în PIB este de două ori sub minimul mediei Uniunii Europene, respectiv de circa 6%, faţă de 13 - 15% din PIB în UE.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul Legii pensiilor, reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, fiind înregistrate 197 voturi 'pentru', niciun vot 'împotrivă' şi 70 abţineri.
Astfel, conform celor adoptate, s-a modificat definiţia stagiului minim de cotizare, fiind eliminată referirea la pensia de invaliditate. În acest sens, stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă şi care nu cuprinde perioadele asimilate.
De asemenea, a fost modificată definiţia pensionarului, în sensul că acesta este "persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege", fiind eliminat stagiul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate.
Totodată, a fost reformulat articolul referitor la contribuabilii sistemului public de pensii. Conform celor adoptate, "contribuabilii la sistemul public de pensii sunt: a) persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi din indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entităţile asimilate acestora au obligaţia, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reţine la sursă şi de a vira contribuţia de asigurări sociale a bugetul asigurărilor sociale de stat; b) persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, potrivit Codului fiscal, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale; c) angajatorii sau entităţile asimilate acestora care, potrivit Codului fiscal, au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă, precum şi eventuale diferenţe de contribuţii de asigurări sociale pe care legislaţia le pune în seama angajatorului; d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile teritoriale şi unităţile trimiţătoare, care, potrivit legislaţiei specifice, au obligaţia de a suporta din bugetele proprii contribuţia de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate".
De asemenea, s-a mai stabilit că "pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condiţiile de pensie pentru limită de vârstă şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; c) participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii".
Legea a fost adoptată, iniţial, de Parlament la data de 19 decembrie 2018, iar la data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a Legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr. 138 din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art. 25, alin. (1) şi art. 63 lit. a) şi b) sunt neconstituţionale.
Săptămâna trecută, Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii. Au fost înregistrate 67 de voturi "pentru" şi 22 abţineri, nefiind întrunit numărul minim necesar pentru adoptarea unui act normativ cu caracter organic.
Camera Deputaţilor este for decizional.
loading...
facebook
twitter
