Marius Budăi dezvăluie cum se vor recalcula pensiile românilor

Cinci milioane de pensionari vor avea pensia recalculată, conform formulei din noua lege a pensiilor, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

„Interesant sa vedem de ce am ajuns la aceasta formula si de ce la 25 si nu la altceva, noi am avut legea din 1977, cea din 2000 si cea din 2010, 263, acestea au fost normele de baza, dar din păcate sau din fericire pentru unii la aceste norme au fost multe derogari. OUG-uri, HG-uri, legi chiar. Pentru anumite sectoare care la un moment dat au beneficiat de o impartire fie la 20, fie la 25, fie la 30, fie la 35. Atunci am facut o medie. Am spus ca ducem si nu mai facem nimic, nu mai umblam la punctajele medii anuale a ceea ce contribuim de-a lungul vietii, ci ridicam valoarea punctului de pensie mai mult, facem o impartire la 25, la o medie a acestor cifre si atunci aflam valoarea punctului de referinta care va fi 1875.

Valorea punctului de referinta va fi o inmultire cu numarul total de puncte. De ce? Sa luam cazul unei femei si al unui barbat indiferent de profesie, au 37 ani vechime, au castigat acelasi salariu si in acelasi loc au muncit, cu toate astea nici un dosar nu seamna cu altul. La o doamna i se imparte acelasi punctaj realizat, aceeasi contributie la 32 si la barbati la 35, doamnei îi va iesi pensia mai mare, este doar o inechitate, sunt multe, anul cand ai iesit la pensie, cum s-a calculat etc. Am considerat important sa nu mai atingem de contributii, sa nu mai impartim la nimic si sa facem o valoare a punctului de referinta care va fi indexata ca in lege dupa 2022 si aflam pensia prin imultirea numarului total de puncte cu aceasta valoare a punctului de referinta, din 2021.

Citeşte şi: MOMENT INEDIT! Marius Budăi a răspuns pensionarilor la telefonul România TV VIDEO

Alte articole

Anunţ oficial de la Ministerul Muncii pentru românii cu pensii mai mici de 2460 de lei DOCUMENT

Ministerul Muncii, ANUNŢ de ultimă oră, cine sunt românii care primesc tichete de energie de 71 de lei

In decembrie avem 30 de ani de la Revoltutie, mi-au trecut peste 10 mii dosare prin mana sa le inteleg, avem perioade de 15-20 sau 25 de ani de cotizare in care persoana a fost obligata sau s-a complacut sa lucreze cu 2 lei pe hartie si 5 in mana. Contract cu jumatate de norma sau fractiune de norma, sau cu norma intreaga si la salariu minim. De aici a venit si trecerea contributiile. Salariu mediu este cel pe care se construieste bugetul, la care se raporteaza toate beneficiile de asistenta sociala. Cel la care se raporteaza economia”, a declarat Marius Budăi.

Citeşte şi: LEGEA PENSIILOR, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Ce schimbări aduce

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 8 iulie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii (PL-x 725/28.11.2018)”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parţial neconstitutională de către CCR, a trecut de Camera Deputaţilor, for decizional. Au fost 197 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 70 de abţineri.

Opoziţia susţine că nu există bani pentru majorarea pensiilor. În schimb, premierul Viorica Dancilă a declarat că Legea pensiilor trebuie dusă la bun sfârşit şi aşteaptă ca şeful statului să promulge acest act normativ.

Legea pensiilor prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

De asemenea, se menţine contractul se asigurare facultativă. În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

Se introduc masteratul şi doctoratul ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.