Marius Budăi: „Peste 4.600 de ucraineni s-au angajat în România de la începutul războiului”

Potrivit lui Marius Budăi, în ultimele 24 de ore au fost angajate în România 49 de persoane cu cetăţenie ucraineană. Conform datelor oferite de Consiliul Europei, în data de 18 octombrie în România se aflau peste 67.000 de refugiaţi ucraineni luaţi în evidenţă.

„În această dimineaţă (n.red – miercuri dimineaţă) sunt înregistrate 6.231 contracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 4.636 sunt contracte care au data de început a activităţii de când a început conflictul. Deci, numărul de contracte care au data de început 24 februarie 2022 sau mai recentă a crescut cu 49 faţă de ziua de ieri”, a afirmat ministrul Marius Budăi.

Datele prezentate de ministrul Muncii arată că peste 1.200 de persoane s-au angajat în industria prelucrătoare românească, în timp ce peste 800 lucrează pentru firmele de construcţii.

Cei mai mulţi dintre refugiaţi, peste 1.500, şi-au găsit un loc de muncă în municipiul Bucureşti.

Alte articole

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, le dă asigurări românilor: „Salariul minim va creşte în anul următor! Nu va fi îngheţat! PSD nu va accepta încălcarea legislaţiei naţionale şi europene”

PSD ameninţă cu ruperea Coaliţiei: S-ar putea la un moment dat să votăm o moțiune de cenzură, dacă tot nu se ține seama de noi

Citeşte şi: Parlamentul European a aprobat fondurile alocate pentru întărirea graniţelor României, în vederea aderării la spaţiul Schengen

Potrivit Guvernului României, „beneficiarii protecției temporare beneficiază de drepturi precum: asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare, asistență medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care pun viața în pericol iminent.”

Pentru a putea fi beneficiarii protecţiei temporare, cetăţenii ucraineni au nevoie de următoarele acte:

Paşaportul biometric permite intrarea în România, fără viză, pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere. Pașaportul național însoțit de o viză cu două sau mai multe intrări/permis de ședere valabile eliberate de alte state membre UE, de statele SEE sau de Confederația Elvețiană este admis în scopul tranzitului sau pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere. Pașaportul național însoţit de viza de intrare/permis de mic trafic de frontieră/permis de ședere eliberate de autoritățile române valabile, cu respectarea valabilității și a dreptului de ședere stabilite prin respectivele documente.

Citeşte şi: Nicolae Ciucă salută votul pe rezoluţia care susţine aderarea României la Schengen: Este o confirmare că România îndeplinește cerințele pentru a aparține acestui spațiu de liberă circulație