Marius Pieleanu, AVANGARDE, primele date înainte de exit poll-ul oficial: „Un candidat surpriză capitalizează puternic”

CEO-ul Avangarde, sociologul Marius Pieleanu, a oferit primele date din centrul consorțiului CURS-Avangarde, acolo unde se colectează datele pentru Exit-Poll-ul de la ora 21.00. După ce a analizat datele, sociologul Marius Pieleanu a tras patru concluzii la mijlocul zilei, cea mai importantă concluzie fiind că bucureștenii alocă voturile conform Teoriei Alegerii Raționale.
Viorel Dobran
07 dec. 2025, 13:52
Marius Pieleanu, AVANGARDE, primele date înainte de exit poll-ul oficial:

Marius Pieleanu a analizat evoluţia votului la jumătatea zilei. ”Datele de până acum ne arată arată umătoarele și aș trage patru concluzii.

1. Așa cum analizele CURS și Avangarde au arătat în ultima perioadă, participarea la vot este mică, așa cum noi am anticipat, spre deosebire de alte case de sondare care dădeau o prezență mare la vot.

REZULTATE ALEGERI PRIMĂRIA CAPITALEI 2025. Vladimir Ionaş, directorul CURS-Avangarde: „Avem o luptă strânsă”. Pe cine favorizează prezenţa scăzută

2. Deși există ”o stafie care bântuie România”, rezultatele votului de până acum nu confirmă că și Bucureștiul a fost contaminat de această ideologie

3. O candidată relativ tânără tinde să își aloce voturile majorității tinerilor din București și capitalizează

4. Constantăm o luptă strânsă între candidații de dreapta pentru apropierea de primul loc.

Ca și concluzie a concluziilor, se pare că până în acest moment voturile bucureștenilor se alocă conform teoriei alegerilor raționale”, a declarat Marius Pieleanu, pentru STIRIPESURSE.RO.

Teoria Alegerii Raționale (TAR) este un cadru sociologic și economic ce presupune că indivizii iau decizii acționând rațional pentru a-și maximiza beneficiile (utilitatea) și a-și atinge scopurile, luând în considerare preferințele și constrângerile existente, iar comportamentul social agregat rezultă din aceste alegeri individuale raționale, explicând astfel acțiunea socială și politică prin optimizare. 

Sociologul Vladimir Ionaș, directorul Curs Avangarde, a declarat pentru Antena 3 că prezența la vot pentru Primăria Capitalei, până la această oră, este una extrem de scăzută, iar primele date arată ce arătau și sondajele de dinainte de această săptămână. Potrivit acestuia, este vorba în continuare despre „o luptă strânsă”.

EXIT POLL ALEGERI PRIMĂRIA CAPITALEI 2025. Au apărut primele cifre, cum au votat bucureştenii

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a anunţat că, până duminică la ora 13.00, au fost înregistrate 18 sesizări privind săvârşirea unor contravenţii sau infracţiuni care au legătură cu procesul electoral, nouă dintre acestea fiind confirmate. În Bucureşti, au fost deschise dosare penale pe numele unor alegători, printre care preşedintele unui birou electoral, care au votat deşi nu aveau dreptul, întrucât şi-au stabilit reşedinţa acolo cu mai puţin de şase luni în urmă.

Până la ora 12:00 au votat, duminică, la alegerile pentru funcția de primar al Capitalei, 174.394 de alegători, reprezentând 9,67% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Istoric: cine a câștigat când prezența a fost mică în București
Dacă ne uităm la ultimele trei alegeri la termen pentru Primăria Capitalei, Bucureștiul confirmă două lucruri: prezența este constant sub media națională, dar nu există o regulă mecanică de tipul „prezență mică = câștigător clar dintr-o tabără”.

București – prezență la locale la termen (AEP):

2016 – 33,23% (cea mai mică prezență recentă la locale în Capitală) – câștigă Gabriela Firea (PSD);
2020 – 36,72% – câștigă Nicușor Dan (independent susținut de USR-PLUS și PNL);
2024 – 41,19% – câștigă din nou Nicușor Dan, susținut de alianța de dreapta.
Ce se vede din această succesiune
Cea mai mică prezență (2016) a adus victoria unui candidat susținut de PSD ce la vremea respectivă avea un apparat de partid puternic și a reușit să mobilizeze electoratul său traditional.

O prezență ceva mai mare, dar tot modestă (2020), a permis unui candidat ce avea o platformă împotriva conducerii de la vremea respectivă să câștige, dar la limită.

La cea mai mare prezență din ultimii ani (2024), Nicușor Dan a obținut un scor mult mai confortabil, în timp ce partidele de guvernare s-au prăbușit ca scor în București.

Prezența contează, dar nu singură. Ea funcționează ca un multiplicator pentru cine reușește să își aducă la vot nucleul dur și „zona gri” de alegători care oscilează sau vin rar la urne.

Lecția prezidențialelor din 2025: când joacă doar nucleul dur
Un exemplu recent despre cum arată o prezență care favorizează nucleul dur este primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025. Atunci, cu o participare de 53,21%, candidatul AUR, George Simion, a obținut aproape 41% din voturi, dublu față de scorul lui Nicușor Dan, aflat la circa 21%.

AUR a demonstrat atunci că își poate mobiliza foarte bine electoratul fidel, inclusiv în diaspora, unde Simion a câștigat detașat în multe țări vest-europene.

În turul al doilea, pe 18 mai, tabloul s-a schimbat radical: prezența a urcat la 64,72%, cel mai ridicat nivel din ultimii ani la un scrutin, iar Nicușor Dan a câștigat cu aproximativ 54% din voturi, întorcând un handicap de milioane de voturi față de Simion.

Diferența majoră față de prezidențiale este că alegerile pentru Primăria Capitalei nu au turul doi. Primarul este ales dintr-un singur tur, printr-un sistem de tip „câștigă primul clasat”, chiar dacă obține sub 50%+1 din voturi.

Cine candidează în București la Alegerile Parțiale 2025
Alegătorii vor avea pe buletin opt candidați distribuiți pe două file, plus încă unul pe a treia filă.

Cătălin Drulă – Uniunea Salvați România (USR),
Daniel Băluță – Partidul Social Democrat (PSD),
George Burcea – Partidul Oamenilor Tineri (POT),
Ciprian Ciucu – Partidul Național Liberal (PNL),
Ana-Maria Ciceală – Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS),
Liviu Gheorghe Florea – Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache (PNȚMM),
Gheorghe Macovei – Partidul România Mare (PRM),
Oana Crețu – Partidul Social Democrat Unit (PSDU),
Mihai Lasca – Patrioții Poporului Român (PPR),
Rareș Lazăr – Partidul România în Acțiune (PRA),
Anca Alexandrescu – Alianța electorală „Dreptate pentru București”,
Dan Trifu – candidat independent,
Eugen Orlando Teodorovici – candidat independent,
Gheorghe Nețoiu – candidat independent,
Vlad Gheorghe – candidat independent,
Angela Negrotă – candidat independent,
Filip Titian – candidat independent.