Mark Rutte, şeful NATO: „Putin ar putea lansa un atac asupra Alianţei până în 2030”

„Rusia ar putea fi gata să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de 5 ani. Să nu ne amăgim, suntem cu toţii pe flancul estic acum”, a declarat Rutte într-un discurs ţinut la Chatham House din Londra, referindu-se la raza de acţiune a rachetelor ruseşti.

„Adevărul este că avem nevoie de un salt cuantic în apărarea noastră colectivă. Adevărul este că trebuie să avem mai multe forţe şi capacităţi pentru a ne implementa planurile de apărare în totalitate. Adevărul este că pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina”, a adăugat el.

Rutte – fost prim-ministru olandez care conduce acum alianţa militară transatlantică într-un moment critic pentru securitatea globală – s-a întâlnit luni şi cu premierul britanic Keir Starmer, care se confruntă cu o luptă dificilă pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Avioanele NATO au fost ridicate după ce Rusia a efectuat atacuri masive cu drone în vestul Ucrainei

Alte articole

VIDEO Rusia a lovit o centrală la Harkov după anunțul lui Trump privind armistițiul energetic

VIDEO Val de atacuri asupra „Google-ului rusesc”. Yandex pierde al treilea centru de date în trei zile

Discursul şefului NATO vine înaintea importantului summit NATO care va avea loc la Haga la sfârşitul acestei luni şi care va marca revenirea preşedintelui american Donald Trump, adept al politicii „America First”, pe scena alianţei nord-atlantice. În timp ce oficialii NATO se pregătesc pentru imprevizibilitatea lui Trump în timpul summitului, Rutte a încercat, de asemenea, să respingă temerile că SUA ar putea să se retragă militar din Europa, întrucât Washingtonul consideră China ca fiind principala ameninţare la adresa securităţii sale.

„Va avea loc o retragere bruscă a trupelor americane? Nu”, a declarat el audienţei, dar a adăugat că orientarea Washingtonului către Asia este „logică”. Rutte a insistat că această schimbare va fi abordată pas cu pas, fără a crea lacune în capacitatea NATO din Europa.

Este de aşteptat ca aliaţii să convină la summit asupra unui nou obiectiv de cheltuieli susţinut de Trump, de 5% din PIB – 3,5% pentru cheltuieli pur militare şi 1,5% pentru alte cheltuieli legate de apărare, care urmează să fie definite. Aceasta reprezintă o creştere enormă faţă de obiectivul actual de 2%.

Ţările din flancul sudic, precum Italia şi Spania, au acceptat cu reticenţă să îndeplinească obiectivul actual doar în acest an – la mai bine de un deceniu după ce a fost convenit pentru prima dată la summitul din Ţara Galilor – şi nu se vor opune la noul obiectiv. Convingerea Madridului a fost însă deosebit de dificilă, întrucât această ţară din sudul Europei nu consideră Rusia ca o ameninţare imediată la adresa securităţii sale.

Săptămâna trecută, miniştrii apărării din NATO au aprobat noi obiective de capacitate, adică noi cerinţe pentru echipamentele militare necesare pentru punerea în aplicare a planurilor de apărare regională ale alianţei împotriva unui potenţial atac rus. Deşi detaliile sunt clasificate, priorităţile includ apărarea aeriană şi antirachetă, formaţiuni mari de forţe terestre, capacităţi cu rază lungă de acţiune şi logistică.

Cel mai mare bombardament nocturn în Ucraina. Rusia a lansat 479 de drone

Aliaţii NATO au nevoie de „o creştere cu 400% a apărării aeriene şi antirachetă. Armata noastră are nevoie, de asemenea, de mii de vehicule blindate şi tancuri suplimentare, de milioane de obuze de artilerie şi trebuie să ne dublăm capacităţile de sprijin, cum ar fi logistica, aprovizionarea, transportul şi asistenţa medicală”, a declarat Rutte luni.

Guvernele sunt, de asemenea, pe cale să achiziţioneze mai multe nave de război, drone, rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane, inclusiv cel puţin 700 de avioane de luptă F-35 fabricate în SUA, a adăugat el. „În ceea ce priveşte muniţia, Rusia produce în trei luni ceea ce produce întreaga NATO într-un an”, a avertizat Rutte.