Marko Bela: Şedinţele de guvern româno-maghiare trebuie reluate. Ochii care nu se văd se uită

Fostul preşedinte al UDMR susţine că relaţiile româno-maghiare trebuie gestionate cu multă responsabilitate şi precauţie din partea ambelor părţi, mai ales că sunt grevate de conflicte istorice peste care s-a trecut cu greu. „Nu avem voie să riscăm o astfel de relaţie prin nişte gesturi pripite şi mai ales prin discuţii, divergenţe prin presă. Există instrumente diplomatice, pentru a negocia, pentru a discuta, pentru a rezolva orice problemă apărută. Aş sublinia că în plus, problema etnică, mai ales în acest spaţiu al Europei este una delicată şi trebuie să fim foarte prudenţi şi foarte vigilenţi”, a spus Marko.

Acesta nu este de acord cu faptul că oficiali români sau maghiari se pronunţă asupra relaţiei bilaterale prin intermediul presei, în loc să folosească instrumentele diplomatice, situaţia demonstrând lipsa unui dialog permament între România şi Ungaria. „Ceea ce s-a întâmplat de fapt se explică şi prin lipsa unui astfel de dialog permanent. Mi se pare că au trecut vreo patru sau cinci ani de când nu au mai fost şedinţe comune ale celor două guverne, în timp ce între 2005-2008, în fiecare an au existat astfel de şedinţe, ceea ce a însemnat că în timpul anului, guvernele, ministerele au fost în permanentă legătură. În ultimii ani, s-a întrerupt acest şir al şedinţelor comune şi se simte acest lucru. Dacă vreţi, am un proverb românesc foarte bine cunoscut: ochii care nu se văd se uită!”, a apreciat senatorul UDMR.

Marko Bela susţine că s-au făcut progrese importante în ceea ce priveşte învăţământul în limba maghiară, dar Ţinutul Secuiesc rămâne o problemă nerezolvată. „În cazul zonelor sau unităţilor administrativ-teritoriale unde există o populaţie minoritară consistentă, unde în cazul maghiarilor sunt mulţi maghiari, bineînţeles că trebuie să se găsească şi să se acorde atribuţii speciale, mai ales în privinţa problemelor care privesc identitatea naţională: învăţământul, folosirea limbii materne, aşa cum există aşa ceva şi în acest moment, dar aceste drepturi bineînţeles că vor trebui lărgite în anumite domenii şi în general, o putere de decizie mai mare în acele unităţi administrativ-teritoriale. Ceea ce nu înseamnă că eu contest că şi celelalte unităţi administrativ-teritoriale ar trebui să aibă puteri cât mai mari. Situaţiile speciale necesită soluţii speciale”, explică Marko Bela.

Guvernul de la Budapesta are obligaţia constituţională de a susţine eforturile legitime de autonomie ale organizaţiilor etnicilor maghiari din afara graniţelor Ungariei, a declarat, joi seara, secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt.

În ciuda scandalului diplomatic pe care l-au stârnit declaraţiile sale din ultimele zile, privind autonomia Ţinutului Secuiesc, secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt continuă seria de afirmaţii menite să tensioneze relaţiile între Bucureşti şi Budapesta.

Nemeth a declarat la postul ungar de televiziune Duna că etnicii maghiari din afara graniţelor Ungariei au dreptul să încerce să obţină autonomia şi că eforturile lor ar trebui susţinute de Executivul de la Budapesta. Totodată, el a vorbit despre o discuţie telefonică dintre miniştrii de Externe din România şi Ungaria, care a avut loc joi, precizând că aceasta reprezintă o evoluţie importantă în soluţionarea disputei recent create.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul ungar, Janos Martonyi, demnitarii căzând de acord asupra faptului că interesul cooperării dintre cele două state impune evitarea escaladării atitudinilor şi declaraţiilor publice formulate în cele două ţări.

Cei doi oficiali au stabilit, totodată, ca cele două părţi să continue contactele politice bilaterale în perioada următoare, prin utilizarea canalelor şi pe baza standardelor diplomatice obişnuite, inclusiv prin misiunile diplomatice ale celor două ţări acreditate la Bucureşti, respectiv Budapesta.

Secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt a declarat, marţi, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc.

Presa maghiară a relatat că declaraţia lui Nemeth Zsolt este o replică la scandalul steagului secuiesc. Oficialul maghiar, cunoscut pentru poziţiile sale proautonomie, a îndemnat primarii din Ungaria să arboreze în semn de solidaritate steagul Ţinutului Secuiesc.

La finalul săptămânii trecute, la ceremonia de învestire a noului prefect de Covasna, steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din sala de protocol unde s-a desfăşurat evenimentul.

În replică, premierul Victor Ponta a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă şi să transmită că România nu acceptă de la nimeni din străinătate „obrăznicii” şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.

Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth Zsolt a declarat apoi, pentru postul public de radio Kossuth, citat de MTI, că Ungaria va lua măsuri diplomatice în privinţa interzicerii de către România a arborării steagului secuiesc pe clădirile oficiale.